« martie 2010 | Acasa | mai 2010 »

5 articole gasite in aprilie 2010

16 aprilie 2010

Suc de urzici, spanac, lobodă, hasmaţuchi şi alte minuni ale primăverii

Considerații generale

Sucul de verdeţuri de primăvară - este practic un nectar după normele dietetice deoarece  se realizează prin mixarea ingredientelor : fructe, legume, verdeţuri într-un blender împreună cu apă plată care va fi agentul de fluidizare şi de extracţie a sucului. Pentru a obţine un nectar de băut şi nu o pastă este necesar să adăugăm de la început în blender un lichid care să fluidizeze pasta respectivă. Densitatea nectarului poate fi corectată cu adaos de lichid care poate fi : apă plată, sucuri naturale obţinute la storcător (nu cumpărate din supermarket) din fructe sau legume,  lapte de soia, macerate din plante.Fiecare va alege pentru acest suc plantele preferate sau pe cele care le are la dispoziţie în acel moment. Se pot folosi 3-5 feluri de plante într-un amestec pentru suc. Pentru 4 căni de apă plată se pun 2-3 mâni de verdeţuri tocate mare.

Dietoterapie - este detoxifiant ,depurativ, diuretic, antianemic,drenor renal şi hepatic, tonic Suc de spanac
amar,vitalizant, vitaminizant,  antiseptic, astringent, antireumatismal, stimulent al  imunităţii, reglează tranzitul intestinal, fluidizează eliminarea bilei, hipoglicemic, hipocolesteremiant, întineritor tisular, reglare ponderală. Este recomandat diabeticilor, celor supraponderali, celor devitalizaţi, convalescenţilor.

Pătrunjelul –conţine  vitamine, minerale , proteine,  enzime, are proprietăţi esenţiale în metabolismul oxigenului, în menţinerea funcţionării normale a suprarenalei şi tiroidei, în păstrarea sănătăţii vaselor sanguine, mai ales a capilarelor, diuretic, dizolvă pietrele de la rinichi şi fiere; este eficient în afecţiuni ale ochilor: ulceraţii de cornee, cataracte, conjunctivite.

Spanacul – constituie o modalitate naturală de curăţire şi regenerare a tubului digestiv, elimină constipaţia, este vitaminizant, remineralizant, antianemic, previne diabetul,  este hipotensiv, previne degradarea oculară. Combinat cu suc de morcovi, are un efect valoros asupra dinţilor şi gingiilor. Persoanele care au litiază renală vor evita utilizarea unor cantităţi mari de spanac.

Urzicile- tonifica organismul si ajuta la eliminarea toxinelor acumulate peste iarna. Urzicile sunt antiseptice, depurative, diuretice, emoliente si expectorante, imbunatatesc circulatia si intaresc sistemul imunitar. Medicina populara atribuie urzicilor proprietati analgezice si antiinflamatoare şi antireumatice. Cura de urzici este recomandata si persoanelor care sufera de alergii si rinite, anemicilor si celor care sufera de boli de rinichi. Urzicile elimină paraziţii intestinali. Contribuie la reglarea metabolismului, stimuleaza secretia bilei, secretia pancreatica, gastrica si intestinala, stimuleaza peristaltismul intestinal si digestia, atenuează starile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv.  Fluidifica sangele şi  stimuleaza procesele de producere a eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor. Scad glucoza şi colesterolul din sange. Favorizează eliminarea acidului uric pe cale renală fiind recomadate în reumatism şi gută. Stimulează secreţia de lapte la mamele care alăptează. Sunt benefice pentru persoanele care au hemoptizie, hemoragii interne, metroragie, menstre neregulate, vaginite, leucoree, retentie de apa in organism, ascita, reumatism, guta, lombago, sciatica si alte nevralgii, afectiuni renale, ale prostatei si ale vezicii urinare, afectiuni circulatorii şi varice, ulcer varicos sau hemoroizi, afectiuni gastrice, hepatice, intestinale, indigestii, enterita, diaree, dizinterie, ulcer duodenal, litiaza biliara . amigdalite, pneumonii, bronsita, astm bronsic, alergii, urticarie, psoriazis şi sunt utilizate chiar pentru profilaxia cancerului.

Sunt recomandate celor care au diabet şi supraponderalilor.

Grâuşorul(untişorul) -bogat în potasiu, calciu, fibre, dar şi în vitamine (C şi E). Untişorul scade tensiunea şi nivelul colesterolului, ajută la menţinerea sănătăţii creierului, îmbunătăţesc circulaţia sangvină. Substanţele active din compoziţia plantei (vitamine, minerale, acid ficaric şi ficarină), scad riscul de cataractă.

Loboda -  are proprietati regeneratoare si un continut bogat de fier, magneziu si vitamine. Este o plantă bogată în vitaminele E şi K şi în fibre alimentare. Are foarte puţine calorii (doar 19 pentru 100 de grame), însă este contraindicată persoanelor care au pietre la rinichi. Loboda are proprietăţi depurative, diuretice şi remineralizante şi este benefică în afecţiuni ginecologice şi hepatice. Totodată, planta asigură şi detoxifierea organismului. Este indicata in cazul anemiei si al afectiunilor hepatice, renale şi dermatologice,este folosita intern ca adjuvant in tratarea chisturilor ovariene si mamare, in bronsite asmatiforme Loboda de ­gra­dina este o planta diu­retic-depu­rativa, re­mi­ne­ralizanta si vitamini­zanta. De aceea, re­co­mandarile terapeutice sunt asemana­toare cu ale spanacului. In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale, dermatologice si in anemii.

Hasmaţuchi(asmăţui)- .are proprietati tonice, depurative, diuretice si intareste organismul,  curatindu-l. Stimuleaza apetitul si digestia.  Principiile active conţinute în plantă stimulând secreţiile salivare, gastrice, biliare şi intestinale favorizează digestia şi secreţia laptelui. în acelaşi timp, având proprietăţi diuretice, hasmaţuchiul este recomandat în tratarea retenţiilor urinare, a litiazei şi a eczemelor. De asemenea se foloseşte cu foarte bune rezultate şi în tratarea bronşitelor şi a afecţiunilor pulmonare cronice.

Leuşteanul- principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra  aparatului  respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. Are put ernice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, stimuleaza peristaltismul tubului digestiv. Are, de asemenea, o puternica actiune antiinflamatoare si antiseptica, fiind recomandat in colecistita, enterita, precum si in colita de putrefactie. Leusteanul contine cinci substante volatile care combat spasmele gastro intestinale, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondiala. Are efecte remarcabile pentru combaterea anorexiei. Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contine sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. Are - se pare - si efecte tonice nervoase, fiind eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (cinci-zece frunze o data), efectul frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare, aşa că poate fi utilizat şi de cei supraponderali pentru reducerea masei corporale.

Pătrunjelul verde- aceasta  actioneaza favorabil asupra tuturor sistemelor si organelor din corp. Patrunjelul verde ajuta digestia, dezinfecteaza tubul digestiv si caile urinare, dreneaza ficatul, intareste imunitatea, are efect antiseptic asupra cailor respiratorii.Patrunjelul actioneaza asupra mai multor glande endocrine. Asupra gonadelor, adica asupra testiculelor la barbati si asupra ovarelor la femei, are efect stimulator. Este un excelent remediu impotriva impotentei si a sterilitatii, dar si un redutabil tratament anti-imbatranire. La nivelul glandelor cortico-suprarenale are efect reglator, patrunjelul verde fiind recomandat ca atare pentru persoanele cu hiper sau hiposecretie a acestei glande. Studii recente arata ca aceste frunze aromate au efecte de stimulare a secretiei endo- si exocrine a pancreasului, fiind recomandat ca adjuvant in cazurile de diabet si de pancreatita (are si efect antiinflamator). De asemenea, sunt cercetari care arata efectele benefice ale acestui zarzavat in tratarea hipotiroidiei si a tulburarilor conexe.
Mărarul verde- este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid folic, calciu, fier, magneziu si potasiu. Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, cupru si zinc, vitaminele B3, A si E . In plus, mararul contine si fibre alimentare. Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul incetineste procesul de imbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei. O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E. Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului - normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor - reduce nivelul colesterolului.

Ingrediente pentru 4 porţii

  •     1 litru  apă plată
  •     o mână de frunze de spanac   
  •     1 legătură pătrunjel proaspăt
  •     1 legătură mărar
  •     1 legătură lăbodă
  •      frunze de grâuşor
  •      frunze de leurdă
  •      1 legătură hasmaţuchi
  •      2 lujeri ţelină
  •      2-3 crenguţe leuştean
  •      2 -3 frunze păpădie
  •     2 cm ghimbir proaspăt sau un vârf linguriţă pulbere de ghimbir
  •     1-2 linguri zeamă lămâie
  •      opţional :1-2 linguriţe miere de albine

Mod de preparare

  • Se aleg verdeţurile, se spală în 3-4 ape, se taie în bucăţi cam de 2-3 cm (ca să nu se înfăşoare în jurul cuţitelor de la blender ) .
  • Se pun în blender verdeţurile şi apa plată, ghimbiul, zeama de lămâie, mierea de albine. Se mixează toate acestea timp de 2-3 minute să obţinem un amesrec omogen. Dacă este necesar se mai poate adăuga apă, zeamă de lămâie sau miere.
  • Se lasă timp de 10 minute să se depună partea consistentă a frunzelor tocate şi să se extragă mai multe vitamine şi minerale din această compoziţie.
  • Cine doreşte poate strecura printr-o sită de plastic sucul limpede. Se poate consuma cu mai mult succes pentru aportul de fibre amestecând cu o linguriţă ca să se omogenizeze cu pasta de frunze tocate depusă pe fundul cuvei de la blender.
  • Se toarnă în pahare şi se serveşte cu frunze de busuioc sau mentă tocate deasupra.

 

 

 

?

14 aprilie 2010

Salată de cartofi cu hasmaţuchi

Consideraţii generale

Trebuie să profităm de toate verdeţurile pe care primăvara ni le pune cu generozitate la dispoziţie pentru a Salata de cartofi cu hasmatuchi
realiza revitaminizarea şi mineralizarea organismului după perioada de iarnă. De aceea folosiţi în meniul zilnic verdeţurile aromate pentru a realiza mâncăruri apetisante. Salata de cartofi cu hasmaţuchi, este o salată consistentă dar şi savuroasă, aromată şi înviorătoare. Se  prepară rapid.  Pentru informaţii privind proprietăţile terapeutice ale verdeţurilor de primăvară vezi Salata de primăvară.

Ingrediente:
  • 800 g cartofi soiul roz care nu se sfarmă la fiert
  • 2-3 legături de  hasmatuchi
  • 3-4 fire de ceapă verde
  • opţional 2 fire de usturoi verde
  • pătrunjel verde tocat
  • marar verde tocat
Dressing aromat
  • 4 linguri ulei
  • 2 linguri zeama de lamaie
  • 1 linguriţă muştar cu hrean
  • 1 ceşcuţă de apă în care au fiert cartofii
  • condimente aromate: coriandru, rozmarin, busuioc
  • 1 linguriţă ghimbir ras pe răzătoarea mică sau 1/2 linguriţă pulbere de ghimbir
  • sare
Mod de preparare:
  1. Se curăţă , se spală şi se taie cuburi mari cartofii. Se pun la fiert cu apă şi sare. Se lasă să fiarbă 20 minute .
  2. Se pregătesc verdeţurile : se spală şi se toacă hasmaţuchiul, ceapa verde, usturoiul, pătrunjelul şi mărarul.
  3. Se prepară dressing-ul aromat.
  4. Când cartofii sunt fierţi, se scurg de apa în care au fiert dar se păstrează cam o ceşcuţă de apă care se amestecă cu dressingul aromat.
  5. Se pun cartofii într-o salatieră,se adaugă peste cartofi cât mai omoen dressing-ul aromat.. Se lasă să se răcorească puţin şi apoi se .adaugă verdeţurile şi se amestecă uşor pentru a nu sfărâma cartofii. Se lasă 5-10 minute ca să tragă cartofii aromele.
  6. Se serveşte salata decorată cu felii de roşie, ridiche, pătrunjel şi hasmaţuchi. tocat
Poftă bună!
?

Salată de hasmaţuchi cu ouă

Consideraţii generale

Salata de hasmaţuchi  se prepară deobicei după Paşti, când sunt ouă din belşug în casă şi pot fi folosite în acestă salată răcoritoare şi foarte aromată. Salata aceasta poate constitui un aperitiv sau o cină delicioasă.

Salata cu hasma'uchi Pentru a vă informa despre calităţile nutritive şi terapeutice ale hasmaţuchiului şi celorlalte verdeţuri din acestă saltă vă rog să vedeţi reţeta Salată de primăvară.

Persoanele care au diabet, afecţiuni ale vezicii biliare sau ficatului, supraponderalii pot consuma această salată în limita dietei zilnice prescrise dar vor folosi un singur ou în acestă salată pentru a nu supraîncărca organismul.

Ingrediente

  • 6 legăruri mari de hasmaţuchi
  • 1 căpăţână de salata verde
  • 3-4 ouă fiere tari, curăţate şi tăiate felii
  • 2 -3 fire de ceapă verde
  • frunze de leurdă sau 2 fire de usturoi verde tocat
  • 1 legătură pătrunjel verde
  • 1 legătură mărar
Dressing aromat
  • 2 linguri ulei 
  • 1 lingură smântână
  • 1-2 linguri zeamă de lămâie
  • 1 linguriţă muştar cu hrean
  • condimente aromate: coriandru, busuioc, rozmarin, 
  • sare

Modul de preparare

  1. Se fierb ouăle tari, se curăţă de coajă şi se taie in felii.
  2. Salata verde se spala si se scurge bine, apoi se taie si se pune intr-un castron. 
  3. Se alege hasmaţuchiul, se spală şi se taie mărunt.
  4. Se spală şi se toacă ceapa, leurda sau usturoiul, pătrunjelul verde şi mărarul.
  5. Se pregăteşte dressing-ul aromat.
  6. Se pune salata, hasmaţuchiul şi verdeţurile tocate într-o salatieră şi înainte de a servi la masa se amesteca cu dressing-ul aromat şi cu feliile de ou.
  7. Se decorează pentru mai multă culoare.cu rondele de roşii, felii de ridichi şi morcov ras.
Poftă bună!
?

12 aprilie 2010

Salată de primăvară

Consideraţii generale-

Primăvara natura mamă ne copleşeşte cu bogăţia de  verdeţuri, cu bogăţia de gusturi şi arome, cu explozia  HPIM2091 de prospeţime pe care o crează, cu aportul nemaipomenit de vitamine şi minerale. 
O salată de primăvară este sănătate curată. Putem şi trebuie să utilizăm cât mai multe plante în salata de primăvară pentru a beneficia de calităţile cu totul remarcabile antioxidante, depurative, vitaminizante şi mineralizante şi terapeutice ale fiecăreia. Vă prezint o sinteză a calităţilor principalelor plante utilizate în salatele de primăvară.

Salata verde - conţine iod, magneziu, fosfor, cupru, potasiu, calciu, fier, arsenic şi zinc, dar şi Salata verde vitaminele A, B, C, D şi E. Acestea măresc rezistenţa organismului împotriva infecţiilor şi a viruşilor.Datorită conţinutului ridicat de clorofilă, are rol antianemic, dar şi de reglare a digestiei şi a tranzitului intestinal. În plus, potasiul contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în limite normale. Salata verde are o valoare energetică de numai 12 calorii/100 de grame şi scade nivelul colesterolului din sânge. Ea are un  continut important de  de fibre si de principii amare, având efect în activarea funcţiei hepatice, are rol de  eliminare a reziduurilor toxice din corp, este benefică pentru sistemul nervos. Datorita fibrelor alimentare nedigerabile pe care le contine, salata verde este o adevarata mătură pentru tubul digestiv, recomandată in cazurile de constipatie, colita de putrefactie, intoxicare cronica a organismului. Salata contine principii active amare, care stimuleaza secretia de sucuri gastrice, precum si peristaltismul tubului digestiv, fiind recomandata in dispepsie, gastrita hipoacida, digestie dificila, atonie gastrica sau intestinala

Leurda- este cunoscută în lumea medicală ca având efecte deoasebite în bolile cardiovasculare, fiind un puternic reglator al tensiuniiLeurda, indicata in mod special in cazul hipertensiunii arteriale. Leurda are efect de  fluidizare a sângelui şi antitrombotic, motiv pentru care este folosita cu mult succes contra tromboflebitei si a trombozelor in general. Adenozina, o substanţă din compoziţia frunzelor de leurdaă, impiedică sclerozarea vaselor de sânge, această planta fiind eficientă contra arteriosclerozei, hemoroizilor, varicelor. Are, de asemenea, efect de scădere a colesterolului din sânge, fiind excelentă ca mijloc de preventie şi tratament in ischemia cardiacă ce apare pe fondul valorilor crescute ale colesterolului, dar şi in cea asociată trombozelor. 

Spanacul- detoxifică organismul, scade colesterolul şi glicemia, vitaminizeaza si remineralizeaza 
Spanac1 organismul , elimină anemia, creşte imunitatea, detoxifică şi fluidifică sângele, stimulează metabolismul, stimuleată secreţia gastrică,  biliară, pancreatică, stimulează peristaltismul  intestinal şi digestia, favorizează eliminarea acidului uric pe cale renală, combate reumatismul şi guta. Persoanele care au litiază renală sau tendinţă de a face pietre la rinichi vor evita spanacul verde care conţine acid oxalic şi oxalaţi.
Vezi mai multe informaţii despre spanac la reţeta Pilaf de spanac şi stevie

G
râuşorul( untişorul)- bogat în potasiu, calciu, fibre, dar şi în vitamine (C şi E). Untişorul scade tensGrausoriunea şi nivelul   colesterolului , ajută la mentinerea sanatatii creierului. Frunzele de untisor imbunatatesc circulatia sanguina.Substanţele active din compoziţia plantei (vitamine, minerale, acid ficaric şi ficarină), scad riscul de cataractă.

Loboda -  are proprietati regeneratoare si un continut bogat de fier, magneziu si vitamine. Este o plantă bogată în vitaminele E şi K şi în fibre alimentare. Are foarte puţine calorii (doar 19 pentru 100 de grame), însă este contraindicată persoanelor care au pietre la rinichi. Loboda are proprietăţi depurative, diuretice Loboda
şi remineralizante şi este benefică în afecţiuni ginecologice şi hepatice. Totodată, planta asigură şi detoxifierea organismului. Este indicata in cazul anemiei si al afectiunilor hepatice, renale şi dermatologice,este folosita intern ca adjuvant in tratarea chisturilor ovariene si mamare, in bronsite asmatiforme Loboda de ­gra­dina este o planta diu­retic-depu­rativa, re­mi­ne­ralizanta si vitamini­zanta. De aceea, re­co­mandarile terapeutice sunt asemana­toare cu ale spanacului. In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale, dermatologice si in anemii.

Ridichile de lună- culoarea lor rosie se datoreaza unui pigment (antocianina) care are si un rol foarte important – de a înlatura radicalii liberi din organism. Ridichile sunt bogate în vitamina C, fibre (1,6 g/100 g) si potasiu (230/100 g), săruri minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din  Ridichi2complexul B (acid folic, B1, B2, B6) . Stimuleaza secretia biliara şi facilitează digestia. Ridichile sunt  utilizate în afectiunile respiratorii, pentru dizolvarea pietrelor de la  nivelul rinichilor. În salate, pe langa radacina de ridiche pot fi utilizate chiar si frunzele, care au o mare valoare nutritiva, si aproape de 10 ori mai multa vitamina C decat radacina. Sunt un excelent diuretic si stimulent al activităţii rinichilor, fiind indicate in cazurile de retentie de apa in tesuturi, edeme, oligurie. Ridichile contin substante antiinfectioase destul de puternice, fiind recomandate ca un pretios adjuvant in cazurile de cistita cronica, nefrita si pielo-nefrita cronica, ele  ajuta la eliminarea nisipului si a pietrelor la rinichi, stimuland eliminarea si chiar maruntirea acestora. Cea mai mare eficienţă o au  in cazurile de litiaza reno-urinara cu urati si fosfati .

Hasmaţuchi(asmăţui)- .are proprietati tonice, depurative, diuretice si intareste organismul, Asmatui curatindu-l. Stimuleaza apetitul si digestia.  Principiile active conţinute în plantă stimulând secreţiile salivare, gastrice, biliare şi intestinale favorizează digestia şi secreţia laptelui. în acelaşi timp, având proprietăţi diuretice, hasmaţuchiul este recomandat în tratarea retenţiilor urinare, a litiazei şi a eczemelor. De asemenea se foloseşte cu foarte bune rezultate şi în tratarea bronşitelor şi a afecţiunilor pulmonare cronice.

Măcrişul - conţine mult fier, vitamine si acid oxalic, ceea ce ii da un gust astringent. Datorita continutului de acid oxalic nu se recomanda celor care sufera de boli ale rinichilor sau persoanelor cu reumatism. Rădăcina de măcriş este cunoscută în medicina populară ca un bun detoxifiant al ficatului, fiind recomanată cu succes şi în tratamentul tumorilor benigne şi maligne. De aceea poate fi consumat chiar cu tot cu rădăcina bine spălată şi tocată pentru a realiza astfel efecte curative. Frunzele măcrişului sunt preţuite pentru conţinutul în betacaroten, vitaminele B1,B2, C, PP,K, săruri minerale  de magneziu, fier, fosfor, siliciu, proteine, zaharuri, tanin, acizi organici valoroşi : acid malic, folic, oxalic. Cercetările ştiinţifice din ultimii ani au arătat că măcrişul are proprietăţi antiseptice, este colagog. Măcrişul - ca frunze tinere utilizate în salate diminuează meteorismul abdominal, reduce fragilitatea vaselor de sânge şi chiar reface structura lor, stimulează funcţia vezicii biliare şi a ficatului, este antialergic şi antianemic. Persoanele care au afecţiuni renale şi hepatice grave vor evita consumul măcrişului datorită conţinutului mare de acid oxalic.

Măcrişul de baltă-(Nasturtium nasturtium-aquaticum, creson) consumat zilnic poate reduce în mod Macris
semnificativ leziunile asupra ADN-ului celulelor sanguine, leziuni considerate  a fi favorizante în dezvoltarea afecţiunilor neoplazice, dezvăluie recent   cercetătorii universităţii Ulster. Lucrarea pu
blicată în numărul din luna februarie a “American Journal of Clinical Nutrition” subliniază că cresonul creşte de asemenea capacitatea celulelor de a rezista la acţiunea nocivă a radicalilor liberi. reducerea nivelului sanguin al trigliceridelor cu o medie de 10%, creşterea semnificativă a nivelelor sanguine de luteină şi beta caroten cu activitate antioxidativă cu 100%, respectiv 33%(creşterea ingestiei de luteină a fost de asemenea asociată cu scăderea incidenţei afecţiunilor oculare ca de exemplu cataracta şi degenerescenţa maculară la vârstnici). Ingestia medie de fibre, vitamina C, vitamina E, folat şi beta caroten a fost semnificativ mai mare în acea fază a studiului în care voluntarii au consumat creson.
Antibiotic natural puternic, macrisul de balta este foarte bogat in iod, esential pentru glanda tiroida si protector unic impotriva cancerului pulmonar. Medicina populara pomeneste radacina de macris ca un medicament al ficatului. Radacina rasa si utilizata sub forma de decoct face minuni in tratamentul unor boli de piele sau al tumorilor benigne si chiar maligne. In cure de detoxifiere, care dureaza cateva luni, radacina de măcriş reface ficatul.

Leuşteanul- principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra 
Leustean aparatului 
respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. Are put ernice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, stimuleaza peristaltismul tubului digestiv. Are, de asemenea, o puternica actiune antiinflamatoare si antiseptica, fiind recomandat in colecistita, enterita, precum si in colita de putrefactie. Leusteanul contine cinci substante volatile care combat spasmele gastro intestinale, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondiala. Are efecte remarcabile pentru combaterea anorexiei. Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contine sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. Are - se pare - si efecte tonice nervoase, fiind eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (cinci-zece frunze o data), efectul frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare, aşa că poate fi utilizat şi de cei supraponderali pentru reducerea masei corporale.

Pătrunjelul verde- aceasta  actioneaza favorabil asupra tuturor sistemelor si organelor din corp. Patrunjelul Patrunjel
verde ajuta digestia, dezinfecteaza tubul digestiv si caile urinare, dreneaza ficatul, intareste imunitatea, are efect antiseptic asupra cailor respiratorii. Dar cele mai spectaculoase efecte ale frunzelor de patrunjel se inregistreaza asupra glandelor endocrine.
Patrunjelul actioneaza asupra mai multor glande endocrine. Asupra gonadelor, adica asupra testiculelor la barbati si asupra ovarelor la femei, are efect stimulator. Ca atare, este un excelent remediu impotriva impotentei si a sterilitatii, dar si un redutabil tratament anti-imbatranire. La nivelul glandelor cortico-suprarenale are efect reglator, patrunjelul verde fiind recomandat ca atare pentru persoanele cu hiper sau hiposecretie a acestei glande. Studii recente arata ca aceste frunze aromate au efecte de stimulare a secretiei endo- si exocrine a pancreasului, fiind recomandat ca adjuvant in cazurile de diabet si de pancreatita (are si efect antiinflamator). De asemenea, sunt cercetari care arata efectele benefice ale acestui zarzavat in tratarea hipotiroidiei si a tulburarilor conexe.
Mărarul verde -este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid folic,  
calciu, fier, magneziu si potasiu.
Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, cupru si zinc, vitaminele Marar bun
B3, A si E . In plus, mararul contine si fibre alimentare. Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul incetineste procesul de imbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei. O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E. Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului - normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor - reduce nivelul colesterolului.

 Mararul este indicat in cazul arteriosclerozei. Pe langa aceste proprietati are si un continut considerabil de acid folic si fier cu proprietati antianemice. Frunzele si semintele sale sunt un excelent remediu in cazul flatulentei si al spasmelor intestinale.  Frunzele stimuleaza digestia, dar au si efect calmant asupra ei. Un decoct de frunze de marar proaspete, dat bebelusilor cu lingurita, le calmeaza acestora durerile provocate de colici. De asemenea, mararul are un efect sedativ.

Salata de primăvară

Ingrediente

  • 1 căpăţână mare de salata verde
  • 1 legătură spanac
  • 1 legătură grâuşor sau untişor
  • 1 legătură lobodă roşie
  • 1 legătură ridichi de lună
  • 2 -3 fire de ceapă verde tocată
  • 2 legăruri hasmaţuchi tocat
  • frunze de leurdă
  • frunze de leuştean
  • frunze de măcriş
  • 1 legătură pătrunjel verde
  • 1 legătură mărar
Dressing aromat
  • 2 linguri ulei de măsline presat la rece
  • 1 lingură zeamă de lămâie
  • 2 linguri apă
  • condimente : coriandru, chimen, cimbru, rozmarin, salvie, busuioc, tarhon
  • ghimbir
  • sare
Mod de preparare
  1. Salata verde se desface de foi ,se spală în 3-4 ape si se scurge bine, apoi se taie sau se rup frunzele bucăţi. Unele persoane obişnuiesc să taie salata foarte mărunt dar astfel ea se va oxida foarte repede şi îşi pierde şi proprietăţile şi aspectul. 
  2. Se aleg frunzele de spanac şi de grâuşor,, se spală în 3-4 ape.
  3. Se spală şi se toacă, ceapa, leurda, loboda, pătrunjelul, mărarul şi hasmaţuchiul.
  4.  Se spală şi se taie felii ridichile.
  5. Se pun toate intr-un castron.
  6. Se adauga dresing-ul, se amestecă uşor.
  7. Se serveşte în salatieră şi se presară cu mărar şi patrunjel verde tăiat marunt, Se decoreaza cu ridichi şi felii de ridichi de culoare roşie, felii de roşie, morcov ras.
  8. Poftă bună!

    Dietoterapie în colaborare cu

    CENTRUL  NATURIST  DE   SĂNĂTATE

    „ Steaua Divină”

    Cabinete medicale

    Iaşi, str. G-ral Berthelot, nr. 10, tel. 0232248604

     


?

01 aprilie 2010

Pască cu brânză delicioasă şi fină

Consideraţii generale

Pasca se realizează de obicei după reţeta clasică având ca suport aluatul de cozonac. Cu toţii am observat că aluatul de cozonac ce inconjoară pasca, fiind în strat subţire pe margine, acesta se usucă şi chiar se cam arde. Pentru a realiza o pască Pasca cu branza1foarte fină se va utiliza compoziţia de pandişpan ca suport pentru umplutura de brânză de vaci proaspătă şi bine scursă.. Se pregăteşte mai întâi umplutura din brânză de vaci şi apoi se face compoziţia  de pandişpan pentru ca acesta să nu aştepte şi să se lase.

Umplutura din brânză de vaci

Ingrediente:

  • 500g brânză de vaci
  • 150g zahăr după gust
  • 3 ouă
  • 2 linguri cu vârf făină albă
  • 1 lingură griş
  • Coajă rasă de lămâie şi portocală
  • Coajă de portocală confiată
  • Esenţe de portocale, migdale, vanilie de la firma Cosseli sau uleiuri esenţiale de la plafar
  • Zahăr vanilat
  • 100g stafide ( din care se opresc câteva mai frumose pentru decor)
  • 1 linguriţă sare fină
Mod de preparare
1.    Se freacă bine branza de vaci cu zahărul şi sarea, se adauga gălbenuşurile, apoi faina, grişul, vanilia si coaja de lamaie, stafidele. (Dacă vrem să fie foarte fină umplutura, ca o cremă, atunci  brânza se va da la blender sau se va mixa, eventual sau se poate da printr-o sită rară înainte de a fi frecată cu zahărul).

2.    Se bat albuşurile spumă tare apoi se adaugă în compoziţia cu brânză, amestecând uşor ca să se omogenizeze.

Aluat pandişpan

Ingrediente :

  • 3 ouă
  • 3 linguri cu vârf de zahăr pudră sau tos
  • 4 linguri mari cu vârf de făină proaspăt cernută
  • 1 lingură ulei
  • 1 linguriţă zeamă lămâie
  • 2 linguriţe coajă de lămâie şi portocală rasă
  • Zahăr vanilat
Mod de preparare
1.    Se bat albuşurile spumă tare cu mixer-ul sau cu telul în formă de spirală(cca 10 minute).

2.    Se pune zahărul şi zeama de lămâie şi se bate în continuare să devină iar spumă tare albuşul ,  încă minim 5 minute.

3.    Se pun gălbenuşurile de ou,  aromele coaja de lămâie, portocală şi zahărul vanilat şi se bate în continuare compoziţia 1 minut.

4. Apoi se pune făina şi se amestecă uşor de jos în sus ca să se omogenizeze compoziţia dar să nu se lase.

 Pregătire pască cu brânză

Se va face pasca într-o formă de tort cu margine detaşabilă sau o cratiţă cu diametrul de 22-24cm. Se unge forma cu unt sau ulei în strat subţire şi se pudrează cu făină.

  1. Se toarnă uşor compoziţia de pandişpan într-un strat cât mai egal.
  2. Se pune peste compoziţia de pandişpan, umplutura de brânză cu ajutorul unei linguri sau cu o paletă. Se va aşeza umplutura cu grijă cât mai uniform fără a apăsa prea tare dar să nu se lase goluri. Se va avea  grijă ca să se lase un spaţiu cam 1-2 cm numai cu pandişpan, de jur împrejurul formei, faţă de marginea laterală a formei.. În acest fel compozitia de brânză va fi la mijloc iar de jur împrejur pandişpanul va creşte frumos formând  o margine de pandişpan.
  3. Se nivelează compoziţia de brânză, se unge cu ou bătut şi se decorează cu stafide  mari, frumoase.
  4. Se dă la cuptor la foc potrivit pentru 35-40 minute.
  5. Este gata când înţepând compoziţia cu o scobitoare ea va fi umedă dar fără compoziţie lipită pe ea.
  6. Se lasă să se răcorească în formă. Când este aproape rece se scoate din formă desprinzând cu un cuţit marginea de jur împrejurul formei. Se apleacă forma şi susţinând cu palma se pune incet cu grijă pe un platou sau o farfurie întinsă.
Poftă bună
?