71 articole găsite în "Alimentaţia detoxifiantă"

20 iulie 2010

Ciorbă cu sfeclă roşie - multivitamine naturale

Consideraţii generale

Sfecla roşie are un conţinut bogat în betacaroten, vitamina C, vitamina PP, potasiu, fier,  calciu,
Supa sfecla fosfor, magneziu etc.Este păcat să risipim bogăţia aceasta prin fierbere excesivă de aceea sfecla roşie şi rădăcinoasele se pun în ultimul moment în ciorbă mai mult să se opărească,
astfel conţinutul de vitamine rămâne bogat. Se vor cumpăra de preferinţă sfecle nu prea mari pentru că sunt mai fragede.
Dietoterapie- sfaturi şi indicaţii

Această ciorbă poate fi consumată de la copii la vârstnici, are proprietăţi imunostimulatoare, detoxifiante, antianemice, scade tensiunea arterială şi colesterolul, este anireumatică, diuretică,  previne şi combate litiaza renală şi biliară, obezitatea,  previne afecţiunile tumorale digestive. Nu trebuie să vă alarmaţi , atunci când se consumă sfeclă în cantitate mai mare culoarea scaunului se modifică fiind chiar negru prin oxidarea fierului din sfeclă în intestin. Diabeticii vor consuma această supă în limita dietei zilnice.

Ingrediente

  •      2 cartofi medii 
  •     1 morcov de mărime medie
  •      100g  ţelină      
  •    1 rădăcină de pătrunjel  sau păstârnac cca 100g
  •        250g sfeclă roşie
  •        1 gogoşar mediu sau ardei gras
  •        1 ceapă mică
  •        2 roşii bine coapte
  •       500ml borş proaspăt sau suc de lămâie
  •        1 legătură frunze de pătrunjel
  •        1 lujer ( frunze )de ţelină
  •        1 legătură leuştean
  •    opţional smântână proaspătă
  •     2 linguri ulei de floarea soarelui presat la rece

         Condimente: pudră de  chimen, coriandru, cimbru, busuioc, piper negru,

         sare

Mod de preparare

    1.     Se spală cartofii, se curăţă de coajă, se spală din nou şi se pun la fiert în cca 2 litri de apă cu  o frunză de dafin şi puţină sare.         

     2.     Se curăţă morcovul, ţelina, părunjelul rădăcină, sfecla se spală şi se rad pe răzătoarea mare sau se taie felii pe lungime şi apoi se taie felii subţiri orizontale.

  1. Se spală gogoşarul, se scoate cotorul şi se taie felii sau cubuleţe.Se spală păstăile de fasole,, se curăţă de codiţă şi vârf, se taie bucăţi.
  2. Se curăţă de coajă  ceapa  şi se taie mărunt.
  3. Se curăţă de pieliţă roşiile şi se taie mărunt .
  4. Se pregătesc verdeţurile. Se aleg frunzele de tarhon, pătrunjel, mărar, leuştean să nu aibă impurităţi. Se spală  în 3- 4 ape. Se taie frunzele mărunt  să nu rămână codiţe mari.
  5. Atunci când cartofii sunt aproape fierţi adică după cca 15-20 minute se adaugă legumele pregătite: morcovul, ţelina, pătrunjelul,  gogoşarul ,ceapa  şi roşiile.
  6. Se lasă să fiarbă 4- 5 minute.
  7. Se acreşte cu borşul sau sucul de lămâie sau se poate suplimenta cantitatea de roşii adăugate şi ele vor da un gust dulce acrişor. Se mai pune puţină apă dacă este necesar pentru că volumul legumelor poate să facă necesară apă suplimentar, dar ţineţi cont că acesta este ciorbă deasă cu multe legume. Se potriveşte gustul acru după preferinţe.
  8. Se potriveşte de sare. se pune uleiul  apoi se închide focul.
  9. Se adaugă verdeţurile tocate şi condimentele aromate după preferinţe.
  10. Se lasă acoperit ,să se pătrundă borşul de aroma verdeţurilor.
  11. Se poate servi cu  un adaos de iaurt degresat sau smântână.

Poftă bună!

Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

11 iulie 2010

Sirop de coacăze negre cu miere de albine naturală

Consideraţii generale

Siropurile naturale preparate în casă din sucul  fructelor de pădure şi miere de albine naturală reprezintă cea mai eficientă modalitate de a păstra nealterate principiile active ale fructelor şi având valabilitate de Fructe de padure
minim 12 luni. Acest sirop este un adevărat izvor de sănătate ce va fi utilizat la toamnă, iarnă şi primăvară pentru creşterea imunităţii, ca tonic general, revitalizant, vitaminizant şi remineralizant.   Siropul cu miere naturală este o modalitate simplă de a păstra sucul fructelor în stare naturală o perioadă îndelungată de timp. Vara cât este sezonul lor, consumaţi fructele proaspete sau ca suc. Realizaţi chiar cure de 10 zile cu sucuri din fructe adecvate beneficiilor pe care vreţi să le obţineţi.

Modalitatea de preparare a siropului din fructe de pădure( zmeură, căpşuni, coacăze negre, coacăze roşii, mure, cătină ) este simplă şi eficientă. Sucul fructelor cu tot cu pulpă, extras la un storcător electric sau date prin sită inox sau de plastic, se amestecă într-un blender cu miere naturală de albine. Proporţia este 1 parte suc la 1 parte miere  dacă avem un loc răcoros de păstrare sau chiar la frigider. Dacă nu avem un loc prea răcoros de păstrare proporţia este 1 parte suc la 3 părţi miere. Avantajul de a realiza siropul în proporţia 1:1 este că de fapt avem în sirop o cantitate mai mare de suc natural,  decât la proporţia 1:3 când vom depozita mai multă miere decât suc. 

Coacăzele negre (Ribes nigrum) -potrivit cercetarilor medicale, coacazele sunt recomandate ca având  proprietăţi excelente ca   tonic general, tonic nervin,  sunt detoxifiante, scad colesterolul. revitalizeaza rapid organismul, ajuta la reechilibrarea metabolismului şi regenerarea celulară,  normalizeaza activitatea nervoasa, maresc acuitatea vizuala, elimina anemia, favorizeaza procesele de crestere, stimulează imunitatea naturală crescând rezistenta organismului la infectii. Coacăzele  sunt fructe cu un continut bogat de vitamina C, foarte stabilă termic Coacaze12 vitaminele B1, B2, B6, acid pantotenic, vitamina P, vitamina PP, antocian,  acid malic, acid citric şi acid tartic, tanin, substanţe proteice (0,94-1,74%), celuloză(1,43-4,57%), săruri minerale de potasiu, magneziu, mangan, calciu, sodiu, fier, clor,  zaharuri naturale -fructoză şi glucoză s.a.etc. Coacăzele negre sunt fructe foarte bogate în  vitamina C (65-400 mg la 100 g) de aici proprietăţile antioxidante, hipocolesteremiante, antiaterosclerotice. Coacăzele sunt foarte bogate şi în mangan (0,13 mg la 100g),  mineral care, reglează activitatea unor hormoni (îndeosebi a celor sexuali), participă la formarea sângelui şi a laptelui şi stimulează activitatea sistemului nervos central. Datorită conţinutului bogat în magneziu, precum şi în fier (0,9 mg la 100g), sunt antianemice, sunt eficiente pentru persoanele care au osteoporoză, femeilor cu probleme de menopauză. Antocianţii din coacăzele negre sporesc acuitatea vizuală. Sucul de coacăze negre are acţiune antiinflamatoare, stimulează secreţia sucului gastric, reduce procesele de putrefacţie şi măreşte diureza, fapt pentru care se foloseşte în tratarea colitelor cronice, gastritelor cronice hiperacide, a stomatitelor, a proceselor inflamatorii ale ficatului, a calculozei biliare, a insuficienţelor cardio-respiratorii, a aterosclerozei, a unor boli reumatice care însoţesc insuficienţa cardiacă, precum şi pentru prevenirea accidentelor vasculare. Efectul remineralizant şi tonic al coacăzelor negre se datorează bogăţiei în vitamina C şi în elemente minerale alcalinizante (fosfor, magneziu, calciu).

Cura de coacaze negre este o cură de detoxifiere atât pentru întregul organism cât mai ales pentru ficat, pancreas, splină, rinichi. Elibereaza organismul de deseuri si toxine si contribuie la scaderea acidului uric si a colesterolului.Coacazele negre faciliteaza digestia, stimuleaza functionarea ficatului, a pancreasului, a splinei si a rinichilor. Persoanele care suferă de reumatism, artroză, gută vor obţine rezultate remarcabile realizând o cură cu suc sau chiar cu fructe de coacăz negru. Persoanele suferind de oligurie vor apela la coacazele negre, pentru ca aceste fructe au virtuti diuretice recunoscute. Având proprietăţi astringente, sunt utilizate în afecţiuni digestive diaree,

Ustensile de lucru: storcător electric, blender, strecuratoare inox sau de plastic cu plasa deasă, vase din inox sau emailate, tifon, lingură din inox, mănuşi de cauciuc subţire (chirurgicale) pentru a proteja mâinile ,  alcool alimentar de 96grade pentru sterilizat vasele cu care se lucrează.

Înainte de a lucra cu vasele respective din momentul în care fructele au fost spălate şi scurse, toate vasele vor fi şterse cu alcool alimentar ( se va şterge interiorul storcătorului de fructe, blender-ul, sitele, lingura, sticlele şi dopul lor. Sticlele în care va fi pus siropul se vor clăti în interior cu puţin alcool. În acest fel ne asigurăm că nu sunt introduşi agenţi de fermentaţie în siropul preparat.

Prepararea siropului din suc de fructe şi miere de albine

Ingrediente

  • 1 kg coacaze negre pentru cca. 500 ml suc.
  • 500ml miere de albine naturală polifloră, din sursă sigură

Mod de preparare

  1. Coacazele se aleg de frunze, codiţe,  se pun  intr-un vas de inox, se spală în 2-3 ape, cu atenţie pentru a nu strivi fructele. Se pun într-o  strecura­toare de inox şi se scurg de apă.
  2. Se dau la storcătorul electric pentru a obţine sucul. Sucul se colectează într-un vas inox sau de sticlă, dezinfectat cu alcool.
  3. Dacă observăm că storcătorul nu este prea eficient şi reziduu rămas nu este perfect stors, se pasează pulpa rămasă de la stoarcere printr-o sită inox sau de plastic spălată şi dată cu alcool şi pusă deasupra unui vas inox sau emailat( nou fără email sărit). Se pasează cu mâna sau cu lingura de inox.
  4. Dacă nu avem storcător electric se pun fructele scurse după spălare, într-o strecurătoare emailată cu găuri mai mari .Se ţine strecurătoarea cu mâna stângă, iar cu dreapta se pasează fructele până pulpa se desprinde de sâmburi şi toată pulpa a trecut prin strecurătoare.
  5. Se strecoară apoi  tot sucul rezultat printr-o sită deasă sau un tifon aşezat deasupra unui vas de sticlă, sau inox, pentru a nu rămâne sâmburi mici în sirop.
  6. Se măsoară cantitatea de suc rezultată. Dacă cuva blender-ului este gradată se măsoară chiar cu ajutorul lui , volumul de suc pe care l-am pus şi se adaugă mierea în proporţia corespunzătoare. avem grijă să punem suc mai puţin de jumătatea blenderului pentru a putea completa cu miere, restul volumului.
  7. Se pune în blender sucul şi mierea( la 500ml suc se va pune 500ml miere măsurat în volum). Dacă nu vrem să păstrăm în frigider siropul, se va pune la 500ml suc, o cantitate de 1,5litri miere.
  8. Se omogenizează în blender.
  9. Se pune în sticle de plastic ce au fost spălate cu puţin alcool.
  10. Se păstrează la frigider pe ultimul raft sau în locuri răcoroase( beci, cămară, camere cu aer condiţionat).

Păstrarea sucului de fructe prin congelare

Sucul din coacăze negre poate fi păstrat timp în­delungat (cca. 12 luni) păstrându-şi proprietăţile, prin congelare. Sucul de fructe se obţine prin metodele prezentate anterior. Pentru a-si pastra culoarea se amestecă bine  sucul cu  cu zeama de lămâie (2 linguri la 1 litru de suc). Se toarnă sucul in tăviţele pentru cuburi de gheaţă sau în mici păhărele de plastic de unică folosinţă care se introduc în congelator. După 4-5 ore de  congelare, cuburile se scot, se pun în pungă de polietilenă  şi se păstrează in congelato­r. Când dorim să le folosim cuburile de suc se scot din congelator, se pun in pahare, se adaugă miere de albine, apă plată sau de izvor. Se amestecă bine cu o lingurită din inox până la decongelarea completă a cubului de suc. Se lasă 15-20 minute ca să fie  siropul astfel obţinut la temperatura camerei.În acest fel putem să avem la dispoziţie în orice anotimp un suc natural de fructe vitaminizant, mineralizant, detoxifiant.

Vă doresc succes!

Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

16 aprilie 2010

Suc de urzici, spanac, lobodă, hasmaţuchi şi alte minuni ale primăverii

Considerații generale

Sucul de verdeţuri de primăvară - este practic un nectar după normele dietetice deoarece  se realizează prin mixarea ingredientelor : fructe, legume, verdeţuri într-un blender împreună cu apă plată care va fi agentul de fluidizare şi de extracţie a sucului. Pentru a obţine un nectar de băut şi nu o pastă este necesar să adăugăm de la început în blender un lichid care să fluidizeze pasta respectivă. Densitatea nectarului poate fi corectată cu adaos de lichid care poate fi : apă plată, sucuri naturale obţinute la storcător (nu cumpărate din supermarket) din fructe sau legume,  lapte de soia, macerate din plante.Fiecare va alege pentru acest suc plantele preferate sau pe cele care le are la dispoziţie în acel moment. Se pot folosi 3-5 feluri de plante într-un amestec pentru suc. Pentru 4 căni de apă plată se pun 2-3 mâni de verdeţuri tocate mare.

Dietoterapie - este detoxifiant ,depurativ, diuretic, antianemic,drenor renal şi hepatic, tonic Suc de spanac
amar,vitalizant, vitaminizant,  antiseptic, astringent, antireumatismal, stimulent al  imunităţii, reglează tranzitul intestinal, fluidizează eliminarea bilei, hipoglicemic, hipocolesteremiant, întineritor tisular, reglare ponderală. Este recomandat diabeticilor, celor supraponderali, celor devitalizaţi, convalescenţilor.

Pătrunjelul –conţine  vitamine, minerale , proteine,  enzime, are proprietăţi esenţiale în metabolismul oxigenului, în menţinerea funcţionării normale a suprarenalei şi tiroidei, în păstrarea sănătăţii vaselor sanguine, mai ales a capilarelor, diuretic, dizolvă pietrele de la rinichi şi fiere; este eficient în afecţiuni ale ochilor: ulceraţii de cornee, cataracte, conjunctivite.

Spanacul – constituie o modalitate naturală de curăţire şi regenerare a tubului digestiv, elimină constipaţia, este vitaminizant, remineralizant, antianemic, previne diabetul,  este hipotensiv, previne degradarea oculară. Combinat cu suc de morcovi, are un efect valoros asupra dinţilor şi gingiilor. Persoanele care au litiază renală vor evita utilizarea unor cantităţi mari de spanac.

Urzicile- tonifica organismul si ajuta la eliminarea toxinelor acumulate peste iarna. Urzicile sunt antiseptice, depurative, diuretice, emoliente si expectorante, imbunatatesc circulatia si intaresc sistemul imunitar. Medicina populara atribuie urzicilor proprietati analgezice si antiinflamatoare şi antireumatice. Cura de urzici este recomandata si persoanelor care sufera de alergii si rinite, anemicilor si celor care sufera de boli de rinichi. Urzicile elimină paraziţii intestinali. Contribuie la reglarea metabolismului, stimuleaza secretia bilei, secretia pancreatica, gastrica si intestinala, stimuleaza peristaltismul intestinal si digestia, atenuează starile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv.  Fluidifica sangele şi  stimuleaza procesele de producere a eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor. Scad glucoza şi colesterolul din sange. Favorizează eliminarea acidului uric pe cale renală fiind recomadate în reumatism şi gută. Stimulează secreţia de lapte la mamele care alăptează. Sunt benefice pentru persoanele care au hemoptizie, hemoragii interne, metroragie, menstre neregulate, vaginite, leucoree, retentie de apa in organism, ascita, reumatism, guta, lombago, sciatica si alte nevralgii, afectiuni renale, ale prostatei si ale vezicii urinare, afectiuni circulatorii şi varice, ulcer varicos sau hemoroizi, afectiuni gastrice, hepatice, intestinale, indigestii, enterita, diaree, dizinterie, ulcer duodenal, litiaza biliara . amigdalite, pneumonii, bronsita, astm bronsic, alergii, urticarie, psoriazis şi sunt utilizate chiar pentru profilaxia cancerului.

Sunt recomandate celor care au diabet şi supraponderalilor.

Grâuşorul(untişorul) -bogat în potasiu, calciu, fibre, dar şi în vitamine (C şi E). Untişorul scade tensiunea şi nivelul colesterolului, ajută la menţinerea sănătăţii creierului, îmbunătăţesc circulaţia sangvină. Substanţele active din compoziţia plantei (vitamine, minerale, acid ficaric şi ficarină), scad riscul de cataractă.

Loboda -  are proprietati regeneratoare si un continut bogat de fier, magneziu si vitamine. Este o plantă bogată în vitaminele E şi K şi în fibre alimentare. Are foarte puţine calorii (doar 19 pentru 100 de grame), însă este contraindicată persoanelor care au pietre la rinichi. Loboda are proprietăţi depurative, diuretice şi remineralizante şi este benefică în afecţiuni ginecologice şi hepatice. Totodată, planta asigură şi detoxifierea organismului. Este indicata in cazul anemiei si al afectiunilor hepatice, renale şi dermatologice,este folosita intern ca adjuvant in tratarea chisturilor ovariene si mamare, in bronsite asmatiforme Loboda de ­gra­dina este o planta diu­retic-depu­rativa, re­mi­ne­ralizanta si vitamini­zanta. De aceea, re­co­mandarile terapeutice sunt asemana­toare cu ale spanacului. In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale, dermatologice si in anemii.

Hasmaţuchi(asmăţui)- .are proprietati tonice, depurative, diuretice si intareste organismul,  curatindu-l. Stimuleaza apetitul si digestia.  Principiile active conţinute în plantă stimulând secreţiile salivare, gastrice, biliare şi intestinale favorizează digestia şi secreţia laptelui. în acelaşi timp, având proprietăţi diuretice, hasmaţuchiul este recomandat în tratarea retenţiilor urinare, a litiazei şi a eczemelor. De asemenea se foloseşte cu foarte bune rezultate şi în tratarea bronşitelor şi a afecţiunilor pulmonare cronice.

Leuşteanul- principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra  aparatului  respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. Are put ernice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, stimuleaza peristaltismul tubului digestiv. Are, de asemenea, o puternica actiune antiinflamatoare si antiseptica, fiind recomandat in colecistita, enterita, precum si in colita de putrefactie. Leusteanul contine cinci substante volatile care combat spasmele gastro intestinale, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondiala. Are efecte remarcabile pentru combaterea anorexiei. Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contine sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. Are - se pare - si efecte tonice nervoase, fiind eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (cinci-zece frunze o data), efectul frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare, aşa că poate fi utilizat şi de cei supraponderali pentru reducerea masei corporale.

Pătrunjelul verde- aceasta  actioneaza favorabil asupra tuturor sistemelor si organelor din corp. Patrunjelul verde ajuta digestia, dezinfecteaza tubul digestiv si caile urinare, dreneaza ficatul, intareste imunitatea, are efect antiseptic asupra cailor respiratorii.Patrunjelul actioneaza asupra mai multor glande endocrine. Asupra gonadelor, adica asupra testiculelor la barbati si asupra ovarelor la femei, are efect stimulator. Este un excelent remediu impotriva impotentei si a sterilitatii, dar si un redutabil tratament anti-imbatranire. La nivelul glandelor cortico-suprarenale are efect reglator, patrunjelul verde fiind recomandat ca atare pentru persoanele cu hiper sau hiposecretie a acestei glande. Studii recente arata ca aceste frunze aromate au efecte de stimulare a secretiei endo- si exocrine a pancreasului, fiind recomandat ca adjuvant in cazurile de diabet si de pancreatita (are si efect antiinflamator). De asemenea, sunt cercetari care arata efectele benefice ale acestui zarzavat in tratarea hipotiroidiei si a tulburarilor conexe.
Mărarul verde- este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid folic, calciu, fier, magneziu si potasiu. Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, cupru si zinc, vitaminele B3, A si E . In plus, mararul contine si fibre alimentare. Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul incetineste procesul de imbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei. O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E. Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului - normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor - reduce nivelul colesterolului.

Ingrediente pentru 4 porţii

  •     1 litru  apă plată
  •     o mână de frunze de spanac   
  •     1 legătură pătrunjel proaspăt
  •     1 legătură mărar
  •     1 legătură lăbodă
  •      frunze de grâuşor
  •      frunze de leurdă
  •      1 legătură hasmaţuchi
  •      2 lujeri ţelină
  •      2-3 crenguţe leuştean
  •      2 -3 frunze păpădie
  •     2 cm ghimbir proaspăt sau un vârf linguriţă pulbere de ghimbir
  •     1-2 linguri zeamă lămâie
  •      opţional :1-2 linguriţe miere de albine

Mod de preparare

  • Se aleg verdeţurile, se spală în 3-4 ape, se taie în bucăţi cam de 2-3 cm (ca să nu se înfăşoare în jurul cuţitelor de la blender ) .
  • Se pun în blender verdeţurile şi apa plată, ghimbiul, zeama de lămâie, mierea de albine. Se mixează toate acestea timp de 2-3 minute să obţinem un amesrec omogen. Dacă este necesar se mai poate adăuga apă, zeamă de lămâie sau miere.
  • Se lasă timp de 10 minute să se depună partea consistentă a frunzelor tocate şi să se extragă mai multe vitamine şi minerale din această compoziţie.
  • Cine doreşte poate strecura printr-o sită de plastic sucul limpede. Se poate consuma cu mai mult succes pentru aportul de fibre amestecând cu o linguriţă ca să se omogenizeze cu pasta de frunze tocate depusă pe fundul cuvei de la blender.
  • Se toarnă în pahare şi se serveşte cu frunze de busuioc sau mentă tocate deasupra.

 

 

 

Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

12 aprilie 2010

Salată de primăvară

Consideraţii generale-

Primăvara natura mamă ne copleşeşte cu bogăţia de  verdeţuri, cu bogăţia de gusturi şi arome, cu explozia  HPIM2091 de prospeţime pe care o crează, cu aportul nemaipomenit de vitamine şi minerale. 
O salată de primăvară este sănătate curată. Putem şi trebuie să utilizăm cât mai multe plante în salata de primăvară pentru a beneficia de calităţile cu totul remarcabile antioxidante, depurative, vitaminizante şi mineralizante şi terapeutice ale fiecăreia. Vă prezint o sinteză a calităţilor principalelor plante utilizate în salatele de primăvară.

Salata verde - conţine iod, magneziu, fosfor, cupru, potasiu, calciu, fier, arsenic şi zinc, dar şi Salata verde vitaminele A, B, C, D şi E. Acestea măresc rezistenţa organismului împotriva infecţiilor şi a viruşilor.Datorită conţinutului ridicat de clorofilă, are rol antianemic, dar şi de reglare a digestiei şi a tranzitului intestinal. În plus, potasiul contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în limite normale. Salata verde are o valoare energetică de numai 12 calorii/100 de grame şi scade nivelul colesterolului din sânge. Ea are un  continut important de  de fibre si de principii amare, având efect în activarea funcţiei hepatice, are rol de  eliminare a reziduurilor toxice din corp, este benefică pentru sistemul nervos. Datorita fibrelor alimentare nedigerabile pe care le contine, salata verde este o adevarata mătură pentru tubul digestiv, recomandată in cazurile de constipatie, colita de putrefactie, intoxicare cronica a organismului. Salata contine principii active amare, care stimuleaza secretia de sucuri gastrice, precum si peristaltismul tubului digestiv, fiind recomandata in dispepsie, gastrita hipoacida, digestie dificila, atonie gastrica sau intestinala

Leurda- este cunoscută în lumea medicală ca având efecte deoasebite în bolile cardiovasculare, fiind un puternic reglator al tensiuniiLeurda, indicata in mod special in cazul hipertensiunii arteriale. Leurda are efect de  fluidizare a sângelui şi antitrombotic, motiv pentru care este folosita cu mult succes contra tromboflebitei si a trombozelor in general. Adenozina, o substanţă din compoziţia frunzelor de leurdaă, impiedică sclerozarea vaselor de sânge, această planta fiind eficientă contra arteriosclerozei, hemoroizilor, varicelor. Are, de asemenea, efect de scădere a colesterolului din sânge, fiind excelentă ca mijloc de preventie şi tratament in ischemia cardiacă ce apare pe fondul valorilor crescute ale colesterolului, dar şi in cea asociată trombozelor. 

Spanacul- detoxifică organismul, scade colesterolul şi glicemia, vitaminizeaza si remineralizeaza 
Spanac1 organismul , elimină anemia, creşte imunitatea, detoxifică şi fluidifică sângele, stimulează metabolismul, stimuleată secreţia gastrică,  biliară, pancreatică, stimulează peristaltismul  intestinal şi digestia, favorizează eliminarea acidului uric pe cale renală, combate reumatismul şi guta. Persoanele care au litiază renală sau tendinţă de a face pietre la rinichi vor evita spanacul verde care conţine acid oxalic şi oxalaţi.
Vezi mai multe informaţii despre spanac la reţeta Pilaf de spanac şi stevie

G
râuşorul( untişorul)- bogat în potasiu, calciu, fibre, dar şi în vitamine (C şi E). Untişorul scade tensGrausoriunea şi nivelul   colesterolului , ajută la mentinerea sanatatii creierului. Frunzele de untisor imbunatatesc circulatia sanguina.Substanţele active din compoziţia plantei (vitamine, minerale, acid ficaric şi ficarină), scad riscul de cataractă.

Loboda -  are proprietati regeneratoare si un continut bogat de fier, magneziu si vitamine. Este o plantă bogată în vitaminele E şi K şi în fibre alimentare. Are foarte puţine calorii (doar 19 pentru 100 de grame), însă este contraindicată persoanelor care au pietre la rinichi. Loboda are proprietăţi depurative, diuretice Loboda
şi remineralizante şi este benefică în afecţiuni ginecologice şi hepatice. Totodată, planta asigură şi detoxifierea organismului. Este indicata in cazul anemiei si al afectiunilor hepatice, renale şi dermatologice,este folosita intern ca adjuvant in tratarea chisturilor ovariene si mamare, in bronsite asmatiforme Loboda de ­gra­dina este o planta diu­retic-depu­rativa, re­mi­ne­ralizanta si vitamini­zanta. De aceea, re­co­mandarile terapeutice sunt asemana­toare cu ale spanacului. In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale, dermatologice si in anemii.

Ridichile de lună- culoarea lor rosie se datoreaza unui pigment (antocianina) care are si un rol foarte important – de a înlatura radicalii liberi din organism. Ridichile sunt bogate în vitamina C, fibre (1,6 g/100 g) si potasiu (230/100 g), săruri minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din  Ridichi2complexul B (acid folic, B1, B2, B6) . Stimuleaza secretia biliara şi facilitează digestia. Ridichile sunt  utilizate în afectiunile respiratorii, pentru dizolvarea pietrelor de la  nivelul rinichilor. În salate, pe langa radacina de ridiche pot fi utilizate chiar si frunzele, care au o mare valoare nutritiva, si aproape de 10 ori mai multa vitamina C decat radacina. Sunt un excelent diuretic si stimulent al activităţii rinichilor, fiind indicate in cazurile de retentie de apa in tesuturi, edeme, oligurie. Ridichile contin substante antiinfectioase destul de puternice, fiind recomandate ca un pretios adjuvant in cazurile de cistita cronica, nefrita si pielo-nefrita cronica, ele  ajuta la eliminarea nisipului si a pietrelor la rinichi, stimuland eliminarea si chiar maruntirea acestora. Cea mai mare eficienţă o au  in cazurile de litiaza reno-urinara cu urati si fosfati .

Hasmaţuchi(asmăţui)- .are proprietati tonice, depurative, diuretice si intareste organismul, Asmatui curatindu-l. Stimuleaza apetitul si digestia.  Principiile active conţinute în plantă stimulând secreţiile salivare, gastrice, biliare şi intestinale favorizează digestia şi secreţia laptelui. în acelaşi timp, având proprietăţi diuretice, hasmaţuchiul este recomandat în tratarea retenţiilor urinare, a litiazei şi a eczemelor. De asemenea se foloseşte cu foarte bune rezultate şi în tratarea bronşitelor şi a afecţiunilor pulmonare cronice.

Măcrişul - conţine mult fier, vitamine si acid oxalic, ceea ce ii da un gust astringent. Datorita continutului de acid oxalic nu se recomanda celor care sufera de boli ale rinichilor sau persoanelor cu reumatism. Rădăcina de măcriş este cunoscută în medicina populară ca un bun detoxifiant al ficatului, fiind recomanată cu succes şi în tratamentul tumorilor benigne şi maligne. De aceea poate fi consumat chiar cu tot cu rădăcina bine spălată şi tocată pentru a realiza astfel efecte curative. Frunzele măcrişului sunt preţuite pentru conţinutul în betacaroten, vitaminele B1,B2, C, PP,K, săruri minerale  de magneziu, fier, fosfor, siliciu, proteine, zaharuri, tanin, acizi organici valoroşi : acid malic, folic, oxalic. Cercetările ştiinţifice din ultimii ani au arătat că măcrişul are proprietăţi antiseptice, este colagog. Măcrişul - ca frunze tinere utilizate în salate diminuează meteorismul abdominal, reduce fragilitatea vaselor de sânge şi chiar reface structura lor, stimulează funcţia vezicii biliare şi a ficatului, este antialergic şi antianemic. Persoanele care au afecţiuni renale şi hepatice grave vor evita consumul măcrişului datorită conţinutului mare de acid oxalic.

Măcrişul de baltă-(Nasturtium nasturtium-aquaticum, creson) consumat zilnic poate reduce în mod Macris
semnificativ leziunile asupra ADN-ului celulelor sanguine, leziuni considerate  a fi favorizante în dezvoltarea afecţiunilor neoplazice, dezvăluie recent   cercetătorii universităţii Ulster. Lucrarea pu
blicată în numărul din luna februarie a “American Journal of Clinical Nutrition” subliniază că cresonul creşte de asemenea capacitatea celulelor de a rezista la acţiunea nocivă a radicalilor liberi. reducerea nivelului sanguin al trigliceridelor cu o medie de 10%, creşterea semnificativă a nivelelor sanguine de luteină şi beta caroten cu activitate antioxidativă cu 100%, respectiv 33%(creşterea ingestiei de luteină a fost de asemenea asociată cu scăderea incidenţei afecţiunilor oculare ca de exemplu cataracta şi degenerescenţa maculară la vârstnici). Ingestia medie de fibre, vitamina C, vitamina E, folat şi beta caroten a fost semnificativ mai mare în acea fază a studiului în care voluntarii au consumat creson.
Antibiotic natural puternic, macrisul de balta este foarte bogat in iod, esential pentru glanda tiroida si protector unic impotriva cancerului pulmonar. Medicina populara pomeneste radacina de macris ca un medicament al ficatului. Radacina rasa si utilizata sub forma de decoct face minuni in tratamentul unor boli de piele sau al tumorilor benigne si chiar maligne. In cure de detoxifiere, care dureaza cateva luni, radacina de măcriş reface ficatul.

Leuşteanul- principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra 
Leustean aparatului 
respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. Are put ernice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, stimuleaza peristaltismul tubului digestiv. Are, de asemenea, o puternica actiune antiinflamatoare si antiseptica, fiind recomandat in colecistita, enterita, precum si in colita de putrefactie. Leusteanul contine cinci substante volatile care combat spasmele gastro intestinale, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondiala. Are efecte remarcabile pentru combaterea anorexiei. Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contine sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. Are - se pare - si efecte tonice nervoase, fiind eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (cinci-zece frunze o data), efectul frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare, aşa că poate fi utilizat şi de cei supraponderali pentru reducerea masei corporale.

Pătrunjelul verde- aceasta  actioneaza favorabil asupra tuturor sistemelor si organelor din corp. Patrunjelul Patrunjel
verde ajuta digestia, dezinfecteaza tubul digestiv si caile urinare, dreneaza ficatul, intareste imunitatea, are efect antiseptic asupra cailor respiratorii. Dar cele mai spectaculoase efecte ale frunzelor de patrunjel se inregistreaza asupra glandelor endocrine.
Patrunjelul actioneaza asupra mai multor glande endocrine. Asupra gonadelor, adica asupra testiculelor la barbati si asupra ovarelor la femei, are efect stimulator. Ca atare, este un excelent remediu impotriva impotentei si a sterilitatii, dar si un redutabil tratament anti-imbatranire. La nivelul glandelor cortico-suprarenale are efect reglator, patrunjelul verde fiind recomandat ca atare pentru persoanele cu hiper sau hiposecretie a acestei glande. Studii recente arata ca aceste frunze aromate au efecte de stimulare a secretiei endo- si exocrine a pancreasului, fiind recomandat ca adjuvant in cazurile de diabet si de pancreatita (are si efect antiinflamator). De asemenea, sunt cercetari care arata efectele benefice ale acestui zarzavat in tratarea hipotiroidiei si a tulburarilor conexe.
Mărarul verde -este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid folic,  
calciu, fier, magneziu si potasiu.
Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, cupru si zinc, vitaminele Marar bun
B3, A si E . In plus, mararul contine si fibre alimentare. Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul incetineste procesul de imbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei. O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E. Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului - normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor - reduce nivelul colesterolului.

 Mararul este indicat in cazul arteriosclerozei. Pe langa aceste proprietati are si un continut considerabil de acid folic si fier cu proprietati antianemice. Frunzele si semintele sale sunt un excelent remediu in cazul flatulentei si al spasmelor intestinale.  Frunzele stimuleaza digestia, dar au si efect calmant asupra ei. Un decoct de frunze de marar proaspete, dat bebelusilor cu lingurita, le calmeaza acestora durerile provocate de colici. De asemenea, mararul are un efect sedativ.

Salata de primăvară

Ingrediente

  • 1 căpăţână mare de salata verde
  • 1 legătură spanac
  • 1 legătură grâuşor sau untişor
  • 1 legătură lobodă roşie
  • 1 legătură ridichi de lună
  • 2 -3 fire de ceapă verde tocată
  • 2 legăruri hasmaţuchi tocat
  • frunze de leurdă
  • frunze de leuştean
  • frunze de măcriş
  • 1 legătură pătrunjel verde
  • 1 legătură mărar
Dressing aromat
  • 2 linguri ulei de măsline presat la rece
  • 1 lingură zeamă de lămâie
  • 2 linguri apă
  • condimente : coriandru, chimen, cimbru, rozmarin, salvie, busuioc, tarhon
  • ghimbir
  • sare
Mod de preparare
  1. Salata verde se desface de foi ,se spală în 3-4 ape si se scurge bine, apoi se taie sau se rup frunzele bucăţi. Unele persoane obişnuiesc să taie salata foarte mărunt dar astfel ea se va oxida foarte repede şi îşi pierde şi proprietăţile şi aspectul. 
  2. Se aleg frunzele de spanac şi de grâuşor,, se spală în 3-4 ape.
  3. Se spală şi se toacă, ceapa, leurda, loboda, pătrunjelul, mărarul şi hasmaţuchiul.
  4.  Se spală şi se taie felii ridichile.
  5. Se pun toate intr-un castron.
  6. Se adauga dresing-ul, se amestecă uşor.
  7. Se serveşte în salatieră şi se presară cu mărar şi patrunjel verde tăiat marunt, Se decoreaza cu ridichi şi felii de ridichi de culoare roşie, felii de roşie, morcov ras.
  8. Poftă bună!

    Dietoterapie în colaborare cu

    CENTRUL  NATURIST  DE   SĂNĂTATE

    „ Steaua Divină”

    Cabinete medicale

    Iaşi, str. G-ral Berthelot, nr. 10, tel. 0232248604

     


Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

19 martie 2010

Piure de cartofi şi spanac

Consideraţii generale

Putem să ridicăm valoarea alimentară a unui simplu piure de cartofi adăugând spanac şi verdeţuri proaspete. Un plus de vitamine şi minerale vor fi binevenite dar vorda şi un gust exccelent tradţionalului piure de cartofi. persoanele care postesc vor fluidiza piureul cu apa în care au fiert cartofii şi nu vor adăuga unt şi smântână.

Ingrediente pentru 1 porţie

  •   2 cartofi mari
  •   150g spanac proaspăt( 2 legături)
  •   1-2 fire ceapă verde
  •   1 linguriţă de unt ( pentru persoanele care nu postesc)
  •   opţional 1 linguriţă smântână
  •   1 lingură morcov ras pe răzătoarea mică
  •   mărar verde tocat
  •   Hasmaţuchi tocat
  •   Condimente aromate: pulbere de coriandru, chimen,  curry, busuioc
  •   Sare
  •   Piper

Mod de preparare

        1.  Se curăţă, se spală, se taie bucăţi şi se fierb cartofii în apă cu sare timp de 20 minute..

        2.   Se aleg frunzele de spanac, se spală în 3-4 ape. Se pune apă la fiert şi când clocoteşte se pune spanacul să se opărească 2-3 minute. Se scurge apoi de apa în care a fiert. Se toacă mărunt.

        3.   Se curăţă şi se spală o bucată de morcov şi se rade pe răzătoarea mică.

        4.   Se spală şi se taie mărunt ceapa verde, pătrunjelul şi hasmaţuchiul.

               5.   Când cartofii sunt fierţi se închide focul. Se scurge apa în care au fiert cartofii dar se păstrează 1 ceaşcă de zeamă

               6.    Se face piureul de cartofi cu cu mixer-ul sau cu telul special de piure. Se adaugă câte puţin din apa în care au fiert cartofii , ca să fluidizăm piureul. Se amestecă apoi cu spanacul tocat şi untul, smântână.

         Se adaugă morcovul ras , ceapa tocată şi mărar tocat,  condimente aromate. Se potriveşte de sare şi piper.

Poftă bună!

Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!