87 articole găsite în "Reţete pentru diabetici"

20 iulie 2010

Ciorbă cu sfeclă roşie - multivitamine naturale

Consideraţii generale

Sfecla roşie are un conţinut bogat în betacaroten, vitamina C, vitamina PP, potasiu, fier,  calciu,
Supa sfecla fosfor, magneziu etc.Este păcat să risipim bogăţia aceasta prin fierbere excesivă de aceea sfecla roşie şi rădăcinoasele se pun în ultimul moment în ciorbă mai mult să se opărească,
astfel conţinutul de vitamine rămâne bogat. Se vor cumpăra de preferinţă sfecle nu prea mari pentru că sunt mai fragede.
Dietoterapie- sfaturi şi indicaţii

Această ciorbă poate fi consumată de la copii la vârstnici, are proprietăţi imunostimulatoare, detoxifiante, antianemice, scade tensiunea arterială şi colesterolul, este anireumatică, diuretică,  previne şi combate litiaza renală şi biliară, obezitatea,  previne afecţiunile tumorale digestive. Nu trebuie să vă alarmaţi , atunci când se consumă sfeclă în cantitate mai mare culoarea scaunului se modifică fiind chiar negru prin oxidarea fierului din sfeclă în intestin. Diabeticii vor consuma această supă în limita dietei zilnice.

Ingrediente

  •      2 cartofi medii 
  •     1 morcov de mărime medie
  •      100g  ţelină      
  •    1 rădăcină de pătrunjel  sau păstârnac cca 100g
  •        250g sfeclă roşie
  •        1 gogoşar mediu sau ardei gras
  •        1 ceapă mică
  •        2 roşii bine coapte
  •       500ml borş proaspăt sau suc de lămâie
  •        1 legătură frunze de pătrunjel
  •        1 lujer ( frunze )de ţelină
  •        1 legătură leuştean
  •    opţional smântână proaspătă
  •     2 linguri ulei de floarea soarelui presat la rece

         Condimente: pudră de  chimen, coriandru, cimbru, busuioc, piper negru,

         sare

Mod de preparare

    1.     Se spală cartofii, se curăţă de coajă, se spală din nou şi se pun la fiert în cca 2 litri de apă cu  o frunză de dafin şi puţină sare.         

     2.     Se curăţă morcovul, ţelina, părunjelul rădăcină, sfecla se spală şi se rad pe răzătoarea mare sau se taie felii pe lungime şi apoi se taie felii subţiri orizontale.

  1. Se spală gogoşarul, se scoate cotorul şi se taie felii sau cubuleţe.Se spală păstăile de fasole,, se curăţă de codiţă şi vârf, se taie bucăţi.
  2. Se curăţă de coajă  ceapa  şi se taie mărunt.
  3. Se curăţă de pieliţă roşiile şi se taie mărunt .
  4. Se pregătesc verdeţurile. Se aleg frunzele de tarhon, pătrunjel, mărar, leuştean să nu aibă impurităţi. Se spală  în 3- 4 ape. Se taie frunzele mărunt  să nu rămână codiţe mari.
  5. Atunci când cartofii sunt aproape fierţi adică după cca 15-20 minute se adaugă legumele pregătite: morcovul, ţelina, pătrunjelul,  gogoşarul ,ceapa  şi roşiile.
  6. Se lasă să fiarbă 4- 5 minute.
  7. Se acreşte cu borşul sau sucul de lămâie sau se poate suplimenta cantitatea de roşii adăugate şi ele vor da un gust dulce acrişor. Se mai pune puţină apă dacă este necesar pentru că volumul legumelor poate să facă necesară apă suplimentar, dar ţineţi cont că acesta este ciorbă deasă cu multe legume. Se potriveşte gustul acru după preferinţe.
  8. Se potriveşte de sare. se pune uleiul  apoi se închide focul.
  9. Se adaugă verdeţurile tocate şi condimentele aromate după preferinţe.
  10. Se lasă acoperit ,să se pătrundă borşul de aroma verdeţurilor.
  11. Se poate servi cu  un adaos de iaurt degresat sau smântână.

Poftă bună!

Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

17 mai 2010

Clătite cu flori de salcâm - delicii parfumate de primăvară

Consideraţii generale

Au înflorit salcâmii, parfumul lor suav ne încântă mirosul acum primăvara dar florile de salcâm ne pot încânta şi gustul, din ele preparându-se deserturi foarte rafinate. Salcâmii înfloriţi îmi aduc aminte de casa bunicii şi de Clatite cu flori de salcam
bunătăţile pe care ea le prepara din florile de salcâm : clătite cu flori de salcâm. şerbet din  flori de salcâm,  dulceaţă din flori de salcâm şi chiar plăcintă cu flori de salcâm. Pentru copii, pentru cei vârstnici dar şi pentru cei nostagici ai vremurilor copilăriei florile de salcâm se por consuma şi aşa crude, se consumă florile ca atare fără codiţă, nectarul salcâmului din care albinele adună mierea cea preţioasă sunt şi pentru noi un deliciu.

Aceste clătite se realizează dintr-un aluat de clătite îndulcit sau neîndulcit, dar cu o consistenţă mai densă, ca o smântână groasă. Nu sunt clătite propriuzise cu formă de clătită ci ciorchini de flori de salcâm date prin aluatul de clătite, urmărind să fie bine invelite florile în aluat apoi se prăjesc  în tigaia nonadezivă în ulei fierbinte. Pentru reţetele de post se va face aluatul de clătite cu apă minerală sau lapte de soia.

Dietoterapie :medicina naturistă recomandă florile de salcâm drept un bun remediu pentru ulcerul gastroduodenal, bila leneşă, insomnii, tuse şi migrene.  Prin conţinutul de flavonoide, glucozide (robinină, acaciină), taninuri, glucide, acizi organici ( cafeic, clorogenic), mucilagii şi uleiuri esenţiale, florile de salcâm calmează arsurile la stomac. Totodată, calmează tusea obişnuită, convulsivă sau astmatică şi ajută la evacuarea bilei. Persoanele care au afecţiuni digestive sau biliare evita să prăjească aceste clătite în ulei,  Vor pune ciorchinii de salcâm daţi prin aluatul de clătite pe o tigaie nonadezivă fără ulei şi vor acoperi cu un capac . Peste 5 minute vor întoarce ciorchinii de flori pe partea cealaltă. Pot fi puşi ciorchinii la copt în tavă acoperită cu folie alimentară şi le vor coace la cuptor la foc potrivit timp de15-20 minute. Pentru persoanele cu diabet este un desert ideal, dulce natural şi aromat.

Ingrediente:
  • 250g făină de grău integrală fin măcinată sau făină albă
  • 200ml apă minerală carbogazoasă, sau lapte sau lapte de soia
  • 2 ouă
  • 1 vârf de cuţit sare fină
  • 1-2 linguriţe miere sau zahăr brun
  • vanilie
  • ulei

Mod de preparare

  1. Se pun într-un castron ouale, care se bat cu mixer-ul sau cu telul. Se adauga sarea, laptele, mierea sau zaharul, praful de vanilie şi faina. Se amestecă pentru omogenizare şi se mai adaugă făină dacă mai trebiue  până se face un aluat de clatite mai dens, ca o smântână groasă.
  2. Se aleg ciorchini de flori de salcâm mari, proaspeţi, frumos înfloriţi dar să aibă şi boboci. Se spală într-un castron cu grijă să nu zdrobim florile. Se aşează pe o sită sau pe un prosop curat să se scurgă de apă.
  3. Se pune ulei la încins într-o tigaie nonadezivă.
  4. Se ţine de codiţă floarea de salcâm şi se dă prin aluatul de clătite cu grijă ca să fie bine învelite florile în aluat. Repede se pun în uleiul încins şi  se prăjesc pe ambele feţe  la foc potrivit, să rămână aurii.
  5. Se scot cu o paletă şi se pun pe şerveţele absorbante.
  6. Se aşează pe un platou , se pudrează cu zahăr vanilat sau se pune peste ele puţină miere sau sirop de arţar. Sunt suficient de dulci şi aşa simple. Se servesc calde, cu o o ceaşcă de ceai aromat şi lămâie.

Pofta buna!

Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

14 aprilie 2010

Salată de hasmaţuchi cu ouă

Consideraţii generale

Salata de hasmaţuchi  se prepară deobicei după Paşti, când sunt ouă din belşug în casă şi pot fi folosite în acestă salată răcoritoare şi foarte aromată. Salata aceasta poate constitui un aperitiv sau o cină delicioasă.

Salata cu hasma'uchi Pentru a vă informa despre calităţile nutritive şi terapeutice ale hasmaţuchiului şi celorlalte verdeţuri din acestă saltă vă rog să vedeţi reţeta Salată de primăvară.

Persoanele care au diabet, afecţiuni ale vezicii biliare sau ficatului, supraponderalii pot consuma această salată în limita dietei zilnice prescrise dar vor folosi un singur ou în acestă salată pentru a nu supraîncărca organismul.

Ingrediente

  • 6 legăruri mari de hasmaţuchi
  • 1 căpăţână de salata verde
  • 3-4 ouă fiere tari, curăţate şi tăiate felii
  • 2 -3 fire de ceapă verde
  • frunze de leurdă sau 2 fire de usturoi verde tocat
  • 1 legătură pătrunjel verde
  • 1 legătură mărar
Dressing aromat
  • 2 linguri ulei 
  • 1 lingură smântână
  • 1-2 linguri zeamă de lămâie
  • 1 linguriţă muştar cu hrean
  • condimente aromate: coriandru, busuioc, rozmarin, 
  • sare

Modul de preparare

  1. Se fierb ouăle tari, se curăţă de coajă şi se taie in felii.
  2. Salata verde se spala si se scurge bine, apoi se taie si se pune intr-un castron. 
  3. Se alege hasmaţuchiul, se spală şi se taie mărunt.
  4. Se spală şi se toacă ceapa, leurda sau usturoiul, pătrunjelul verde şi mărarul.
  5. Se pregăteşte dressing-ul aromat.
  6. Se pune salata, hasmaţuchiul şi verdeţurile tocate într-o salatieră şi înainte de a servi la masa se amesteca cu dressing-ul aromat şi cu feliile de ou.
  7. Se decorează pentru mai multă culoare.cu rondele de roşii, felii de ridichi şi morcov ras.
Poftă bună!
Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

12 aprilie 2010

Salată de primăvară

Consideraţii generale-

Primăvara natura mamă ne copleşeşte cu bogăţia de  verdeţuri, cu bogăţia de gusturi şi arome, cu explozia  HPIM2091 de prospeţime pe care o crează, cu aportul nemaipomenit de vitamine şi minerale. 
O salată de primăvară este sănătate curată. Putem şi trebuie să utilizăm cât mai multe plante în salata de primăvară pentru a beneficia de calităţile cu totul remarcabile antioxidante, depurative, vitaminizante şi mineralizante şi terapeutice ale fiecăreia. Vă prezint o sinteză a calităţilor principalelor plante utilizate în salatele de primăvară.

Salata verde - conţine iod, magneziu, fosfor, cupru, potasiu, calciu, fier, arsenic şi zinc, dar şi Salata verde vitaminele A, B, C, D şi E. Acestea măresc rezistenţa organismului împotriva infecţiilor şi a viruşilor.Datorită conţinutului ridicat de clorofilă, are rol antianemic, dar şi de reglare a digestiei şi a tranzitului intestinal. În plus, potasiul contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în limite normale. Salata verde are o valoare energetică de numai 12 calorii/100 de grame şi scade nivelul colesterolului din sânge. Ea are un  continut important de  de fibre si de principii amare, având efect în activarea funcţiei hepatice, are rol de  eliminare a reziduurilor toxice din corp, este benefică pentru sistemul nervos. Datorita fibrelor alimentare nedigerabile pe care le contine, salata verde este o adevarata mătură pentru tubul digestiv, recomandată in cazurile de constipatie, colita de putrefactie, intoxicare cronica a organismului. Salata contine principii active amare, care stimuleaza secretia de sucuri gastrice, precum si peristaltismul tubului digestiv, fiind recomandata in dispepsie, gastrita hipoacida, digestie dificila, atonie gastrica sau intestinala

Leurda- este cunoscută în lumea medicală ca având efecte deoasebite în bolile cardiovasculare, fiind un puternic reglator al tensiuniiLeurda, indicata in mod special in cazul hipertensiunii arteriale. Leurda are efect de  fluidizare a sângelui şi antitrombotic, motiv pentru care este folosita cu mult succes contra tromboflebitei si a trombozelor in general. Adenozina, o substanţă din compoziţia frunzelor de leurdaă, impiedică sclerozarea vaselor de sânge, această planta fiind eficientă contra arteriosclerozei, hemoroizilor, varicelor. Are, de asemenea, efect de scădere a colesterolului din sânge, fiind excelentă ca mijloc de preventie şi tratament in ischemia cardiacă ce apare pe fondul valorilor crescute ale colesterolului, dar şi in cea asociată trombozelor. 

Spanacul- detoxifică organismul, scade colesterolul şi glicemia, vitaminizeaza si remineralizeaza 
Spanac1 organismul , elimină anemia, creşte imunitatea, detoxifică şi fluidifică sângele, stimulează metabolismul, stimuleată secreţia gastrică,  biliară, pancreatică, stimulează peristaltismul  intestinal şi digestia, favorizează eliminarea acidului uric pe cale renală, combate reumatismul şi guta. Persoanele care au litiază renală sau tendinţă de a face pietre la rinichi vor evita spanacul verde care conţine acid oxalic şi oxalaţi.
Vezi mai multe informaţii despre spanac la reţeta Pilaf de spanac şi stevie

G
râuşorul( untişorul)- bogat în potasiu, calciu, fibre, dar şi în vitamine (C şi E). Untişorul scade tensGrausoriunea şi nivelul   colesterolului , ajută la mentinerea sanatatii creierului. Frunzele de untisor imbunatatesc circulatia sanguina.Substanţele active din compoziţia plantei (vitamine, minerale, acid ficaric şi ficarină), scad riscul de cataractă.

Loboda -  are proprietati regeneratoare si un continut bogat de fier, magneziu si vitamine. Este o plantă bogată în vitaminele E şi K şi în fibre alimentare. Are foarte puţine calorii (doar 19 pentru 100 de grame), însă este contraindicată persoanelor care au pietre la rinichi. Loboda are proprietăţi depurative, diuretice Loboda
şi remineralizante şi este benefică în afecţiuni ginecologice şi hepatice. Totodată, planta asigură şi detoxifierea organismului. Este indicata in cazul anemiei si al afectiunilor hepatice, renale şi dermatologice,este folosita intern ca adjuvant in tratarea chisturilor ovariene si mamare, in bronsite asmatiforme Loboda de ­gra­dina este o planta diu­retic-depu­rativa, re­mi­ne­ralizanta si vitamini­zanta. De aceea, re­co­mandarile terapeutice sunt asemana­toare cu ale spanacului. In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale, dermatologice si in anemii.

Ridichile de lună- culoarea lor rosie se datoreaza unui pigment (antocianina) care are si un rol foarte important – de a înlatura radicalii liberi din organism. Ridichile sunt bogate în vitamina C, fibre (1,6 g/100 g) si potasiu (230/100 g), săruri minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din  Ridichi2complexul B (acid folic, B1, B2, B6) . Stimuleaza secretia biliara şi facilitează digestia. Ridichile sunt  utilizate în afectiunile respiratorii, pentru dizolvarea pietrelor de la  nivelul rinichilor. În salate, pe langa radacina de ridiche pot fi utilizate chiar si frunzele, care au o mare valoare nutritiva, si aproape de 10 ori mai multa vitamina C decat radacina. Sunt un excelent diuretic si stimulent al activităţii rinichilor, fiind indicate in cazurile de retentie de apa in tesuturi, edeme, oligurie. Ridichile contin substante antiinfectioase destul de puternice, fiind recomandate ca un pretios adjuvant in cazurile de cistita cronica, nefrita si pielo-nefrita cronica, ele  ajuta la eliminarea nisipului si a pietrelor la rinichi, stimuland eliminarea si chiar maruntirea acestora. Cea mai mare eficienţă o au  in cazurile de litiaza reno-urinara cu urati si fosfati .

Hasmaţuchi(asmăţui)- .are proprietati tonice, depurative, diuretice si intareste organismul, Asmatui curatindu-l. Stimuleaza apetitul si digestia.  Principiile active conţinute în plantă stimulând secreţiile salivare, gastrice, biliare şi intestinale favorizează digestia şi secreţia laptelui. în acelaşi timp, având proprietăţi diuretice, hasmaţuchiul este recomandat în tratarea retenţiilor urinare, a litiazei şi a eczemelor. De asemenea se foloseşte cu foarte bune rezultate şi în tratarea bronşitelor şi a afecţiunilor pulmonare cronice.

Măcrişul - conţine mult fier, vitamine si acid oxalic, ceea ce ii da un gust astringent. Datorita continutului de acid oxalic nu se recomanda celor care sufera de boli ale rinichilor sau persoanelor cu reumatism. Rădăcina de măcriş este cunoscută în medicina populară ca un bun detoxifiant al ficatului, fiind recomanată cu succes şi în tratamentul tumorilor benigne şi maligne. De aceea poate fi consumat chiar cu tot cu rădăcina bine spălată şi tocată pentru a realiza astfel efecte curative. Frunzele măcrişului sunt preţuite pentru conţinutul în betacaroten, vitaminele B1,B2, C, PP,K, săruri minerale  de magneziu, fier, fosfor, siliciu, proteine, zaharuri, tanin, acizi organici valoroşi : acid malic, folic, oxalic. Cercetările ştiinţifice din ultimii ani au arătat că măcrişul are proprietăţi antiseptice, este colagog. Măcrişul - ca frunze tinere utilizate în salate diminuează meteorismul abdominal, reduce fragilitatea vaselor de sânge şi chiar reface structura lor, stimulează funcţia vezicii biliare şi a ficatului, este antialergic şi antianemic. Persoanele care au afecţiuni renale şi hepatice grave vor evita consumul măcrişului datorită conţinutului mare de acid oxalic.

Măcrişul de baltă-(Nasturtium nasturtium-aquaticum, creson) consumat zilnic poate reduce în mod Macris
semnificativ leziunile asupra ADN-ului celulelor sanguine, leziuni considerate  a fi favorizante în dezvoltarea afecţiunilor neoplazice, dezvăluie recent   cercetătorii universităţii Ulster. Lucrarea pu
blicată în numărul din luna februarie a “American Journal of Clinical Nutrition” subliniază că cresonul creşte de asemenea capacitatea celulelor de a rezista la acţiunea nocivă a radicalilor liberi. reducerea nivelului sanguin al trigliceridelor cu o medie de 10%, creşterea semnificativă a nivelelor sanguine de luteină şi beta caroten cu activitate antioxidativă cu 100%, respectiv 33%(creşterea ingestiei de luteină a fost de asemenea asociată cu scăderea incidenţei afecţiunilor oculare ca de exemplu cataracta şi degenerescenţa maculară la vârstnici). Ingestia medie de fibre, vitamina C, vitamina E, folat şi beta caroten a fost semnificativ mai mare în acea fază a studiului în care voluntarii au consumat creson.
Antibiotic natural puternic, macrisul de balta este foarte bogat in iod, esential pentru glanda tiroida si protector unic impotriva cancerului pulmonar. Medicina populara pomeneste radacina de macris ca un medicament al ficatului. Radacina rasa si utilizata sub forma de decoct face minuni in tratamentul unor boli de piele sau al tumorilor benigne si chiar maligne. In cure de detoxifiere, care dureaza cateva luni, radacina de măcriş reface ficatul.

Leuşteanul- principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra 
Leustean aparatului 
respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. Are put ernice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, stimuleaza peristaltismul tubului digestiv. Are, de asemenea, o puternica actiune antiinflamatoare si antiseptica, fiind recomandat in colecistita, enterita, precum si in colita de putrefactie. Leusteanul contine cinci substante volatile care combat spasmele gastro intestinale, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondiala. Are efecte remarcabile pentru combaterea anorexiei. Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contine sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. Are - se pare - si efecte tonice nervoase, fiind eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (cinci-zece frunze o data), efectul frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare, aşa că poate fi utilizat şi de cei supraponderali pentru reducerea masei corporale.

Pătrunjelul verde- aceasta  actioneaza favorabil asupra tuturor sistemelor si organelor din corp. Patrunjelul Patrunjel
verde ajuta digestia, dezinfecteaza tubul digestiv si caile urinare, dreneaza ficatul, intareste imunitatea, are efect antiseptic asupra cailor respiratorii. Dar cele mai spectaculoase efecte ale frunzelor de patrunjel se inregistreaza asupra glandelor endocrine.
Patrunjelul actioneaza asupra mai multor glande endocrine. Asupra gonadelor, adica asupra testiculelor la barbati si asupra ovarelor la femei, are efect stimulator. Ca atare, este un excelent remediu impotriva impotentei si a sterilitatii, dar si un redutabil tratament anti-imbatranire. La nivelul glandelor cortico-suprarenale are efect reglator, patrunjelul verde fiind recomandat ca atare pentru persoanele cu hiper sau hiposecretie a acestei glande. Studii recente arata ca aceste frunze aromate au efecte de stimulare a secretiei endo- si exocrine a pancreasului, fiind recomandat ca adjuvant in cazurile de diabet si de pancreatita (are si efect antiinflamator). De asemenea, sunt cercetari care arata efectele benefice ale acestui zarzavat in tratarea hipotiroidiei si a tulburarilor conexe.
Mărarul verde -este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid folic,  
calciu, fier, magneziu si potasiu.
Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, cupru si zinc, vitaminele Marar bun
B3, A si E . In plus, mararul contine si fibre alimentare. Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul incetineste procesul de imbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei. O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E. Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului - normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor - reduce nivelul colesterolului.

 Mararul este indicat in cazul arteriosclerozei. Pe langa aceste proprietati are si un continut considerabil de acid folic si fier cu proprietati antianemice. Frunzele si semintele sale sunt un excelent remediu in cazul flatulentei si al spasmelor intestinale.  Frunzele stimuleaza digestia, dar au si efect calmant asupra ei. Un decoct de frunze de marar proaspete, dat bebelusilor cu lingurita, le calmeaza acestora durerile provocate de colici. De asemenea, mararul are un efect sedativ.

Salata de primăvară

Ingrediente

  • 1 căpăţână mare de salata verde
  • 1 legătură spanac
  • 1 legătură grâuşor sau untişor
  • 1 legătură lobodă roşie
  • 1 legătură ridichi de lună
  • 2 -3 fire de ceapă verde tocată
  • 2 legăruri hasmaţuchi tocat
  • frunze de leurdă
  • frunze de leuştean
  • frunze de măcriş
  • 1 legătură pătrunjel verde
  • 1 legătură mărar
Dressing aromat
  • 2 linguri ulei de măsline presat la rece
  • 1 lingură zeamă de lămâie
  • 2 linguri apă
  • condimente : coriandru, chimen, cimbru, rozmarin, salvie, busuioc, tarhon
  • ghimbir
  • sare
Mod de preparare
  1. Salata verde se desface de foi ,se spală în 3-4 ape si se scurge bine, apoi se taie sau se rup frunzele bucăţi. Unele persoane obişnuiesc să taie salata foarte mărunt dar astfel ea se va oxida foarte repede şi îşi pierde şi proprietăţile şi aspectul. 
  2. Se aleg frunzele de spanac şi de grâuşor,, se spală în 3-4 ape.
  3. Se spală şi se toacă, ceapa, leurda, loboda, pătrunjelul, mărarul şi hasmaţuchiul.
  4.  Se spală şi se taie felii ridichile.
  5. Se pun toate intr-un castron.
  6. Se adauga dresing-ul, se amestecă uşor.
  7. Se serveşte în salatieră şi se presară cu mărar şi patrunjel verde tăiat marunt, Se decoreaza cu ridichi şi felii de ridichi de culoare roşie, felii de roşie, morcov ras.
  8. Poftă bună!

    Dietoterapie în colaborare cu

    CENTRUL  NATURIST  DE   SĂNĂTATE

    „ Steaua Divină”

    Cabinete medicale

    Iaşi, str. G-ral Berthelot, nr. 10, tel. 0232248604

     


Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!

19 martie 2010

Piure de cartofi şi spanac

Consideraţii generale

Putem să ridicăm valoarea alimentară a unui simplu piure de cartofi adăugând spanac şi verdeţuri proaspete. Un plus de vitamine şi minerale vor fi binevenite dar vorda şi un gust exccelent tradţionalului piure de cartofi. persoanele care postesc vor fluidiza piureul cu apa în care au fiert cartofii şi nu vor adăuga unt şi smântână.

Ingrediente pentru 1 porţie

  •   2 cartofi mari
  •   150g spanac proaspăt( 2 legături)
  •   1-2 fire ceapă verde
  •   1 linguriţă de unt ( pentru persoanele care nu postesc)
  •   opţional 1 linguriţă smântână
  •   1 lingură morcov ras pe răzătoarea mică
  •   mărar verde tocat
  •   Hasmaţuchi tocat
  •   Condimente aromate: pulbere de coriandru, chimen,  curry, busuioc
  •   Sare
  •   Piper

Mod de preparare

        1.  Se curăţă, se spală, se taie bucăţi şi se fierb cartofii în apă cu sare timp de 20 minute..

        2.   Se aleg frunzele de spanac, se spală în 3-4 ape. Se pune apă la fiert şi când clocoteşte se pune spanacul să se opărească 2-3 minute. Se scurge apoi de apa în care a fiert. Se toacă mărunt.

        3.   Se curăţă şi se spală o bucată de morcov şi se rade pe răzătoarea mică.

        4.   Se spală şi se taie mărunt ceapa verde, pătrunjelul şi hasmaţuchiul.

               5.   Când cartofii sunt fierţi se închide focul. Se scurge apa în care au fiert cartofii dar se păstrează 1 ceaşcă de zeamă

               6.    Se face piureul de cartofi cu cu mixer-ul sau cu telul special de piure. Se adaugă câte puţin din apa în care au fiert cartofii , ca să fluidizăm piureul. Se amestecă apoi cu spanacul tocat şi untul, smântână.

         Se adaugă morcovul ras , ceapa tocată şi mărar tocat,  condimente aromate. Se potriveşte de sare şi piper.

Poftă bună!

Ai experimentat reţetă? Ai o întrebare sau doreşti să ne spui opinia ta? Scrie-ne!