Bucuria de a găti

Salată de hasmaţuchi cu ouă

Consideraţii generale

Salata de hasmaţuchi  se prepară deobicei după Paşti, când sunt ouă din belşug în casă şi pot fi folosite în acestă salată răcoritoare şi foarte aromată. Salata aceasta poate constitui un aperitiv sau o cină delicioasă.

Pentru a vă informa despre calităţile nutritive şi terapeutice ale hasmaţuchiului şi celorlalte verdeţuri din acestă saltă vă rog să vedeţi reţeta Salată de primăvară.

Persoanele care au diabet, afecţiuni ale vezicii biliare sau ficatului, supraponderalii pot consuma această salată în limita dietei zilnice prescrise dar vor folosi un singur ou în acestă salată pentru a nu supraîncărca organismul.

Ingrediente

• 6 legăruri mari de hasmaţuchi
• 1 căpăţână de salata verde
• 3-4 ouă fiere tari, curăţate şi tăiate felii
• 2 -3 fire de ceapă verde
• frunze de leurdă sau 2 fire de usturoi verde tocat
• 1 legătură pătrunjel verde
• 1 legătură mărar

Dressing aromat

• 2 linguri ulei 
• 1 lingură smântână
• 1-2 linguri zeamă de lămâie
• 1 linguriţă muştar cu hrean
• condimente aromate: coriandru, busuioc, rozmarin, 
• sare

Modul de preparare

1. Se fierb ouăle tari, se curăţă de coajă şi se taie in felii.
2. Salata verde se spala si se scurge bine, apoi se taie si se pune intr-un castron. 
3. Se alege hasmaţuchiul, se spală şi se taie mărunt.
4. Se spală şi se toacă ceapa, leurda sau usturoiul, pătrunjelul verde şi mărarul.
5. Se pregăteşte dressing-ul aromat.
6. Se pune salata, hasmaţuchiul şi verdeţurile tocate într-o salatieră şi înainte de a servi la masa se amesteca cu dressing-ul aromat şi cu feliile de ou.
7. Se decorează pentru mai multă culoare.cu rondele de roşii, felii de ridichi şi morcov ras.

Poftă bună!

Salată de primăvară

Consideraţii generale-

Primăvara natura mamă ne copleşeşte cu bogăţia de  verdeţuri, cu bogăţia de gusturi şi arome, cu explozia  de prospeţime pe care o crează, cu aportul nemaipomenit de vitamine şi minerale. 
O salată de primăvară este sănătate curată. Putem şi trebuie să utilizăm cât mai multe plante în salata de primăvară pentru a beneficia de calităţile cu totul remarcabile antioxidante, depurative, vitaminizante şi mineralizante şi terapeutice ale fiecăreia. Vă prezint o sinteză a calităţilor principalelor plante utilizate în salatele de primăvară.

Salata verde - conţine iod, magneziu, fosfor, cupru, potasiu, calciu, fier, arsenic şi zinc, dar şi vitaminele A, B, C, D şi E. Acestea măresc rezistenţa organismului împotriva infecţiilor şi a viruşilor.Datorită conţinutului ridicat de clorofilă, are rol antianemic, dar şi de reglare a digestiei şi a tranzitului intestinal. În plus, potasiul contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în limite normale. Salata verde are o valoare energetică de numai 12 calorii/100 de grame şi scade nivelul colesterolului din sânge. Ea are un  continut important de  de fibre si de principii amare, având efect în activarea funcţiei hepatice, are rol de  eliminare a reziduurilor toxice din corp, este benefică pentru sistemul nervos. Datorita fibrelor alimentare nedigerabile pe care le contine, salata verde este o adevarata mătură pentru tubul digestiv, recomandată in cazurile de constipatie, colita de putrefactie, intoxicare cronica a organismului. Salata contine principii active amare, care stimuleaza secretia de sucuri gastrice, precum si peristaltismul tubului digestiv, fiind recomandata in dispepsie, gastrita hipoacida, digestie dificila, atonie gastrica sau intestinala

Leurda- este cunoscută în lumea medicală ca având efecte deoasebite în bolile cardiovasculare, fiind un puternic reglator al tensiunii, indicata in mod special in cazul hipertensiunii arteriale. Leurda are efect de  fluidizare a sângelui şi antitrombotic, motiv pentru care este folosita cu mult succes contra tromboflebitei si a trombozelor in general. Adenozina, o substanţă din compoziţia frunzelor de leurdaă, impiedică sclerozarea vaselor de sânge, această planta fiind eficientă contra arteriosclerozei, hemoroizilor, varicelor. Are, de asemenea, efect de scădere a colesterolului din sânge, fiind excelentă ca mijloc de preventie şi tratament in ischemia cardiacă ce apare pe fondul valorilor crescute ale colesterolului, dar şi in cea asociată trombozelor. 

Spanacul- detoxifică organismul, scade colesterolul şi glicemia, vitaminizeaza si remineralizeaza 
organismul , elimină anemia, creşte imunitatea, detoxifică şi fluidifică sângele, stimulează metabolismul, stimuleată secreţia gastrică,  biliară, pancreatică, stimulează peristaltismul  intestinal şi digestia, favorizează eliminarea acidului uric pe cale renală, combate reumatismul şi guta. Persoanele care au litiază renală sau tendinţă de a face pietre la rinichi vor evita spanacul verde care conţine acid oxalic şi oxalaţi. Vezi mai multe informaţii despre spanac la reţeta Pilaf de spanac şi stevie

Grâuşorul( untişorul)- bogat în potasiu, calciu, fibre, dar şi în vitamine (C şi E). Untişorul scade tensiunea şi nivelul   colesterolului , ajută la mentinerea sanatatii creierului. Frunzele de untisor imbunatatesc circulatia sanguina.Substanţele active din compoziţia plantei (vitamine, minerale, acid ficaric şi ficarină), scad riscul de cataractă.

Loboda -  are proprietati regeneratoare si un continut bogat de fier, magneziu si vitamine. Este o plantă bogată în vitaminele E şi K şi în fibre alimentare. Are foarte puţine calorii (doar 19 pentru 100 de grame), însă este contraindicată persoanelor care au pietre la rinichi. Loboda are proprietăţi depurative, diuretice
şi remineralizante şi este benefică în afecţiuni ginecologice şi hepatice. Totodată, planta asigură şi detoxifierea organismului. Este indicata in cazul anemiei si al afectiunilor hepatice, renale şi dermatologice,este folosita intern ca adjuvant in tratarea chisturilor ovariene si mamare, in bronsite asmatiforme Loboda de ­gra­dina este o planta diu­retic-depu­rativa, re­mi­ne­ralizanta si vitamini­zanta. De aceea, re­co­mandarile terapeutice sunt asemana­toare cu ale spanacului. In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale, dermatologice si in anemii.

Ridichile de lună- culoarea lor rosie se datoreaza unui pigment (antocianina) care are si un rol foarte important – de a înlatura radicalii liberi din organism. Ridichile sunt bogate în vitamina C, fibre (1,6 g/100 g) si potasiu (230/100 g), săruri minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din  complexul B (acid folic, B1, B2, B6) . Stimuleaza secretia biliara şi facilitează digestia. Ridichile sunt  utilizate în afectiunile respiratorii, pentru dizolvarea pietrelor de la  nivelul rinichilor. În salate, pe langa radacina de ridiche pot fi utilizate chiar si frunzele, care au o mare valoare nutritiva, si aproape de 10 ori mai multa vitamina C decat radacina. Sunt un excelent diuretic si stimulent al activităţii rinichilor, fiind indicate in cazurile de retentie de apa in tesuturi, edeme, oligurie. Ridichile contin substante antiinfectioase destul de puternice, fiind recomandate ca un pretios adjuvant in cazurile de cistita cronica, nefrita si pielo-nefrita cronica, ele  ajuta la eliminarea nisipului si a pietrelor la rinichi, stimuland eliminarea si chiar maruntirea acestora. Cea mai mare eficienţă o au  in cazurile de litiaza reno-urinara cu urati si fosfati .

Hasmaţuchi(asmăţui)- .are proprietati tonice, depurative, diuretice si intareste organismul, curatindu-l. Stimuleaza apetitul si digestia.  Principiile active conţinute în plantă stimulând secreţiile salivare, gastrice, biliare şi intestinale favorizează digestia şi secreţia laptelui. în acelaşi timp, având proprietăţi diuretice, hasmaţuchiul este recomandat în tratarea retenţiilor urinare, a litiazei şi a eczemelor. De asemenea se foloseşte cu foarte bune rezultate şi în tratarea bronşitelor şi a afecţiunilor pulmonare cronice.

Măcrişul - conţine mult fier, vitamine si acid oxalic, ceea ce ii da un gust astringent. Datorita continutului de acid oxalic nu se recomanda celor care sufera de boli ale rinichilor sau persoanelor cu reumatism. Rădăcina de măcriş este cunoscută în medicina populară ca un bun detoxifiant al ficatului, fiind recomanată cu succes şi în tratamentul tumorilor benigne şi maligne. De aceea poate fi consumat chiar cu tot cu rădăcina bine spălată şi tocată pentru a realiza astfel efecte curative. Frunzele măcrişului sunt preţuite pentru conţinutul în betacaroten, vitaminele B1,B2, C, PP,K, săruri minerale  de magneziu, fier, fosfor, siliciu, proteine, zaharuri, tanin, acizi organici valoroşi : acid malic, folic, oxalic. Cercetările ştiinţifice din ultimii ani au arătat că măcrişul are proprietăţi antiseptice, este colagog. Măcrişul - ca frunze tinere utilizate în salate diminuează meteorismul abdominal, reduce fragilitatea vaselor de sânge şi chiar reface structura lor, stimulează funcţia vezicii biliare şi a ficatului, este antialergic şi antianemic. Persoanele care au afecţiuni renale şi hepatice grave vor evita consumul măcrişului datorită conţinutului mare de acid oxalic.

Măcrişul de baltă-(Nasturtium nasturtium-aquaticum, creson) consumat zilnic poate reduce în mod
semnificativ leziunile asupra ADN-ului celulelor sanguine, leziuni considerate  a fi favorizante în dezvoltarea afecţiunilor neoplazice, dezvăluie recent   cercetătorii universităţii Ulster. Lucrarea publicată în numărul din luna februarie a “American Journal of Clinical Nutrition” subliniază că cresonul creşte de asemenea capacitatea celulelor de a rezista la acţiunea nocivă a radicalilor liberi. reducerea nivelului sanguin al trigliceridelor cu o medie de 10%, creşterea semnificativă a nivelelor sanguine de luteină şi beta caroten cu activitate antioxidativă cu 100%, respectiv 33%(creşterea ingestiei de luteină a fost de asemenea asociată cu scăderea incidenţei afecţiunilor oculare ca de exemplu cataracta şi degenerescenţa maculară la vârstnici). Ingestia medie de fibre, vitamina C, vitamina E, folat şi beta caroten a fost semnificativ mai mare în acea fază a studiului în care voluntarii au consumat creson. Antibiotic natural puternic, macrisul de balta este foarte bogat in iod, esential pentru glanda tiroida si protector unic impotriva cancerului pulmonar. Medicina populara pomeneste radacina de macris ca un medicament al ficatului. Radacina rasa si utilizata sub forma de decoct face minuni in tratamentul unor boli de piele sau al tumorilor benigne si chiar maligne. In cure de detoxifiere, care dureaza cateva luni, radacina de măcriş reface ficatul.

Leuşteanul- principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra 
aparatului  respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. Are put ernice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, stimuleaza peristaltismul tubului digestiv. Are, de asemenea, o puternica actiune antiinflamatoare si antiseptica, fiind recomandat in colecistita, enterita, precum si in colita de putrefactie. Leusteanul contine cinci substante volatile care combat spasmele gastro intestinale, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondiala. Are efecte remarcabile pentru combaterea anorexiei. Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contine sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. Are - se pare - si efecte tonice nervoase, fiind eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (cinci-zece frunze o data), efectul frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare, aşa că poate fi utilizat şi de cei supraponderali pentru reducerea masei corporale.

Pătrunjelul verde- aceasta  actioneaza favorabil asupra tuturor sistemelor si organelor din corp. Patrunjelul
verde ajuta digestia, dezinfecteaza tubul digestiv si caile urinare, dreneaza ficatul, intareste imunitatea, are efect antiseptic asupra cailor respiratorii. Dar cele mai spectaculoase efecte ale frunzelor de patrunjel se inregistreaza asupra glandelor endocrine.Patrunjelul actioneaza asupra mai multor glande endocrine. Asupra gonadelor, adica asupra testiculelor la barbati si asupra ovarelor la femei, are efect stimulator. Ca atare, este un excelent remediu impotriva impotentei si a sterilitatii, dar si un redutabil tratament anti-imbatranire. La nivelul glandelor cortico-suprarenale are efect reglator, patrunjelul verde fiind recomandat ca atare pentru persoanele cu hiper sau hiposecretie a acestei glande. Studii recente arata ca aceste frunze aromate au efecte de stimulare a secretiei endo- si exocrine a pancreasului, fiind recomandat ca adjuvant in cazurile de diabet si de pancreatita (are si efect antiinflamator). De asemenea, sunt cercetari care arata efectele benefice ale acestui zarzavat in tratarea hipotiroidiei si a tulburarilor conexe.
Mărarul verde -este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid folic,  
calciu, fier, magneziu si potasiu. Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, cupru si zinc, vitaminele
B3, A si E . In plus, mararul contine si fibre alimentare. Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul incetineste procesul de imbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei. O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E. Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului - normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor - reduce nivelul colesterolului.
 Mararul este indicat in cazul arteriosclerozei. Pe langa aceste proprietati are si un continut considerabil de acid folic si fier cu proprietati antianemice. Frunzele si semintele sale sunt un excelent remediu in cazul flatulentei si al spasmelor intestinale.  Frunzele stimuleaza digestia, dar au si efect calmant asupra ei. Un decoct de frunze de marar proaspete, dat bebelusilor cu lingurita, le calmeaza acestora durerile provocate de colici. De asemenea, mararul are un efect sedativ.

Salata de primăvară

Ingrediente

• 1 căpăţână mare de salata verde
• 1 legătură spanac
• 1 legătură grâuşor sau untişor
• 1 legătură lobodă roşie
• 1 legătură ridichi de lună
• 2 -3 fire de ceapă verde tocată
• 2 legăruri hasmaţuchi tocat
• frunze de leurdă
• frunze de leuştean
• frunze de măcriş
• 1 legătură pătrunjel verde
• 1 legătură mărar

Dressing aromat

• 2 linguri ulei de măsline presat la rece
• 1 lingură zeamă de lămâie
• 2 linguri apă
• condimente : coriandru, chimen, cimbru, rozmarin, salvie, busuioc, tarhon
• ghimbir
• sare

Mod de preparare

1. Salata verde se desface de foi ,se spală în 3-4 ape si se scurge bine, apoi se taie sau se rup frunzele bucăţi. Unele persoane obişnuiesc să taie salata foarte mărunt dar astfel ea se va oxida foarte repede şi îşi pierde şi proprietăţile şi aspectul. 
2. Se aleg frunzele de spanac şi de grâuşor,, se spală în 3-4 ape.
3. Se spală şi se toacă, ceapa, leurda, loboda, pătrunjelul, mărarul şi hasmaţuchiul.
4.  Se spală şi se taie felii ridichile.
5. Se pun toate intr-un castron.
6. Se adauga dresing-ul, se amestecă uşor.
7. Se serveşte în salatieră şi se presară cu mărar şi patrunjel verde tăiat marunt, Se decoreaza cu ridichi şi felii de ridichi de culoare roşie, felii de roşie, morcov ras.

8. Poftă bună!

   Dietoterapie în colaborare cu CENTRUL  NATURIST  DE   SĂNĂTATE „ Steaua Divină” Cabinete medicale Iaşi, str. G-ral Berthelot, nr. 10, tel. 0232248604

   
   

Poftă bună!

Dietoterapie în colaborare cu CENTRUL  NATURIST  DE   SĂNĂTATE „ Steaua Divină” Cabinete medicale Iaşi, str. G-ral Berthelot, nr. 10, tel. 0232248604

Andive cu brânză şi ardei

Consideraţii generale

Andivele umplute constituie un aperitiv rapid de pregătit şi este deosebit de hrănitor.Preparatul este recomandat copiilor şi adolescenţilor aflaţi în perioada de creştere, femeilor aflate în periada de menopauză, femeilor care alăptează, persoanelor care au osteoporoză. Persoanele care au diabet sau cele care sunt supraponderale,  cele care au colesterolul mărit, arteroscleroză, cardiacii vor consuma acest fel de mâncare în limita dietei zilnice utilizând brânză de vaci  degresată şi combinând ingredientele astfel încăt legumele să fie preponderente.  

Ingrediente- pentru 2 porţii

• 2 andive mijlocii
• 200g brânză de vaci proaspătă, brânză de capră su  urdă
• 1 morcov mic
• 1 ardei gras  sau gogoşar
• 2 fire de ceapă verde sau o ceapă foarte mică 
• 1 lingură ulei presat la rece
• mărar şi pătrunjel verde
• 1 linguriţă de condimente aromate: chimen, coriandru, cimbru, rozmarin
•  puţin piper negru
• sare

Mod de preparare

1. Se pregătesc legumele : se curăţă morcovul, se spală şi se rade pe râzătoarea mică, se spală şi se  taie ceapa.
2. Se spală gogoşarul,ardeiul  şi se taie cubuleţe mici.
3. Se spală şi se toacă mărunt verdeaţa
4. Se mix-ează  legumele pregătite împreună cu  brânza de vaci, se pune uleiul, condimentele,  verdeaţa tocată mărunt, sarea şi se amestecă. Dacă nu avem mixer se amestecă cu furculiţa mai întâi brânza pe care o facem ca o cremă onctuasă, apoi punem legumele şi condimentele amestecând să fie o pastă omogenă.
5. Se gustă de sare.
6. Se pregătesc andivele : se îndepărtează primul rând de  foi exterioare  şi se taie puţin la baza . Se spală în jet rapid de apă. Se scot cu grijă foile  fără a se rupe.
7. Se pune pe fiecare foaie de andivă, compoziţia de brânză şi legume cât mai estetic.  Se decorează cu o felie de roşie, ardei, verdeaţă.
   
8. Se aşează andivele umplute  pe platoul de servit pe care am pus un strat de  frunze de salată verde sau spanac tocat.
   

    Poftă bună!

Salată de andive cu mere şi salată verde

 Consideraţii generale

Salata de andive cu mere, nuci şi salată verde este un aperitiv rafinat şi vă puteţi răsfăţa cu această salată fără teama unor kilograme în plus. Din contră această salată are proprietăţi detoxifiante, antioxidante şi este indicată celor cu afecţiuni cardiovasculare, celor cu hipercolesterolemie, diabeticilor, supraponderalilor dar şi celor  foarte sănătoşi. Salata poate fi preparată cu dressingul clasic de ulei, muştar şi zeamă de lămâie sau poate fi  îmbogăţit cu iaurt. Nucile pentru un meniu mai sofisticat pot fi caramelizate şi apoi puse în salată.

 Ingrediente

• 2 andive
• 2 mere, unul roşu ( Ionathan, Idared) şi unul verde sau galben 
• 1 salată verde căpăţână de mărime mică
• opţional:   frunze de spanac verde
• miezul curăţat de la 7-8 nuci

Dressing aromat

• 2 linguriţe muştar dulce sau cei care preferă gustul picant, cu hrean
• 2 linguri ulei de nuci sau ulei de măsline extravirgin
• 2 linguri suc proaspăt de lămâie
• 2 fire ceapă verde tocată
• opţional 2 linguri ţelină rasă
• opţional un iaurt mic
• condimente aromate boabe de coriandru, fenicul
• frunze de mentă tocate
• pătrunjel verde tocat
• sare
• piper

Mod de preparare

1. Se îndepărtează primele 2 frunze exterioare ale andivelor , se spală rapid în jet de apă. se usucă cu un prosop. Se taie cotorul de la baza ( cel care ţine frunzele), . se desfac frunzele mai mari care vor servi la aranjamentul decorativ al salatei.
2. Frunzele andivei din interior , mai mici se taie rondele sau fâşii şi se pun într-un castron
3. Se spală salata verde în 3-4 ape, se rup frunzele în bucăţi sau se toacă mare cu cuţitul.
4. Se spală merele, se usucă cu prosopul, se taie felii cu aparatul special de tăiat mere sau se taie în 4 şi se scot cotoarele iar feliile se taie transversal în fell subţiri.
5. Se curăţă nucile şi  se usucă puţin în cuptor. Cine are timp şi disponibilitate poate chiar carameliza aceste nuci în zahăr ars. Se opresc 3-4 jumătăţi de miezuri de nucă cât mai întregi pentru decor. Restul nucilor se rup sau se toacă mai mare.
6. Se realizează dressingul amestecând ingredientele într-un bol.
7. Se toarnă dressingul aromat peste andive, salata, merele şi nucile din castron. Se amestecă foarte uşor.
8. Se pregăteşte un platou pe care am aşezat circular frunzele de andive păstrate, în mijloc se pune salata preparată anterior. Se decorează cu ridichi, nuci, seminţe de coriandru. 

Poftă bună!

Dietoterapie în colaborare cu CENTRUL  NATURIST  DE   SĂNĂTATE „ Steaua Divină” Cabinete medicale Iaşi, str. G-ral Berthelot, nr. 10, tel. 0232248604

 

Andive cu salată verde şi sos de muştar

 Consideraţii generale

Este o salată plăcută la gust, picantă. Sosul cu muştar poate fi subţiat chiar şi cu iaurt. Salata aceasta are un efect detoxifiant şi depurativ asupra întregului organism fiind recomandată şi pentru cei cu afecţiuni cardiovasculare, hipercolesteremie, diabet, reumatism.

Ingrediente pentru 2 porţii:

• 2 andive
• 1 salată verde mijlocie
• opţional :2 fire ceapă verde

Dressing aromat

• 1 linguriţă muştar
  
• 1 lingură zeamă lămâie
• condimente aromate: pulbere de coriandru , chimen, turmeric, busuioc, rozmarin
• mărar verde tocat
• 1 lingură ulei de măsline presat la rece
• 2 linguri apă
• sare
• ghimbir sau piper

Mod de preparare

1. Se îndepărtează foile exterioare şi se taie puţin baza andivelor. Se spală în jet rapid de apăş Se taie în două pe lungime şi apoi în fâşii pe orizontală.
2. Se spală în 3-4 ape foile de salată verde. Se rup sau se taie foile de salată.
3. Se curăţă şi se spală ceapa verde apoi se taie bucăţele.
4. Se pun într-o bol andivele, salata verde şi ceapa tocată.
5. Se prepară dressingul aromat.
6. Se pune dressingul peste salată şi se amestecă uşor.
7. Se aşează pe salatieră sau pe un platou frunze de salată verde şi 3-5 frunze de andive( numai vârfurile să fie estetice). Se pune salata pregătită anterior şi se decorează cu fâşii de ardei roşu, măsline, felii de roşii.

Poftă bună!